Ciroza hepatică este o îmbolnăvire cronică a ficatului, constând din inflamarea şi lezarea ţesutului conjunctiv, cu evoluţie progresivă spre modificarea structurii ficatului şi sclerozarea ţesuturilor în benzi ▲ Boala continuă spre atrofiere, din cauza distrugerii morfofuncţionale a unei părţi din celulele hepatice active şi înlocuirea lor, treptată, cu ţesut fibros ▲ Ficatul pierde capacitatea de conversie a lipidelor şi de neutralizare a toxinelor sau a medicamentelor pătrunse în ficat ▲
Pe plan mondial, boala este în creştere, mai frecvent între vârstele de 45-60 de ani, cu precădere la bărbaţi (de trei ori mai mult decât la femei). În prezent, are o pondere mare în mortalitatea generală, înregistrându-se, anual, peste 300.000 de decese pe Glob.
Declanşarea cirozei hepatice depinde de diferiţi factori: factori infecţioşi (hepatita virală, malarie, sifilis, tuberculoză şi alte infecţii bacteriene); intoxicaţii grave (consum exagerat şi îndelungat de alcool, tutun, compuşi organo-fosforici, insecticide, erbicide, deratizante, tetraclorură de carbon, depuneri în ficat de plumb, fier, cupru şi medicamente degradate); factori nutriţionali (carenţe în proteine şi vitamine); dereglări metabolice (obezitate, diabet); tulburări circulatorii cu insuficienţă cardiovasculară; dereglări endocrine (hipertiroidism).
Mai pot interveni regimurile alimentare dezechilibrate, cu exces de grăsimi animale, uneori râncede.
Cum se manifestă boala?
Simptomele de manifestare sunt: astenia fizică şi psihică, insomnie, oboseală generală, somnolenţă până la delir şi comă profundă, anxietate, sângerări pe nas, umflături ale membrelor inferioare, tremurături involuntare ale degetelor. La nivelul ochilor apare colorarea în galben a mucoaselor globilor oculari. Extern, se constată înroşirea epidermei de la baza palmelor, albirea unghiilor, apariţia unor steluţe şi dungi vasculare pe tegumentele abdominale, căderea părului.
Bolnavul acuză dureri în zona ficatului, balonări abdominale cu flatulenţă, greţuri, hemoragii gingivale, nazale şi gastrice, diaree, dureri osoase, edeme ale picioarelor, lipsa poftei de mâncare (mai ales pentru grăsimi), creşterea glandelor mamare la bărbaţi, atrofierea testiculelor, tulburări menstruale şi sterilitate la femei.
Prin evoluţie, ciroza hepatică poate prezenta două tipuri: ciroza atrofică, cu ficat mic şi suprafaţă neregulată; ciroză biliară, cu ficat mare şi suprafaţă regulată.
Evoluţia cirozei este lentă şi devine cronică, relativ bine suportată de bolnav. În primele faze poate apărea ascita, cu mărirea în volum a abdomenului şi a splinei, ombilic proeminent, reţea venoasă vizibilă, insuficienţă hepatică şi litiază biliară. În fazele mai avansate apar hemoragii interne prin ruperea venelor la nivelul varicelor esofagiene, pancreatită cronică, peritonită bacteriană, bronhopneumonie, tuberculoză pulmonară, tulburări cardiovasculare, renale şi nervoase, tremurături, encefalopatie, tulburări de vorbire, decalcifierea oaselor, tromboflebită, cancer hepatic, delir şi comă cu sfârşit fatal.
Remedii naturiste
În tratamentul cirozei hepatice este indicat consumul, sub formă de infuzie sau decoct din plante medicinale, de obligeană, cimişir, rostopască, cicoare, anghinare, zburătoare, pufuliţă, cătină albă, sunătoare, salvie, armurariu, păpădie, ventrilică. La fel de utile sunt şi amestecurile de plante sub formă de decoct: rădăcini de pir (80 g); herba de pelin alb (40 g); herba de cicoare (80 g); rădăcini de leuştean (40 g); frunze de dud alb (350 g); frunze de dud negru (250 g); frunze de patlagină (60 g); herba de troscot (60g); frunze de urzică vie (40 g); sau: herba de pelin alb (10 g); flori de gălbenele (30 g); herba de coada-calului (30 g); flori de rozmarin (20 g); frunze de salvie (30 g); flori de soc (20 g).
Alte tratamente constau din comprese calde în zona ficatului, cu tinctură suedeză şi oţet diluat, cataplasme pe abdomen cu ridichi rase sau frunze de varză strivite sau cataplasme cu argilă, pusă călduţă, în strat subţire, pe regiunea hepatică, seara, ţinându-se toată noaptea.
Sucuri de fructe, cereale şi produse lactate, alimente de bază în regimul zilnic
Ţinând seamă de consecinţele nefaste ale alterării funcţiilor ficatului, este necesară aplicarea unei terapii energice, bine controlate, în care alimentaţia dietetică ocupă un loc deosebit de important, mai ales că bolnavul manifestă o lipsă acută a poftei de mâncare. Se va ţine seama de formele clinice ale cirozei şi de complicaţiile apărute.
În crizele de ciroză hepatică se începe cu câteva zile de repaus obligatoriu la pat şi regim de protecţie cu lichide. Se continuă cu un regim alimentar complet (aproximativ 45 cal/kg corp pe zi), bogat în proteine şi vitamine. Necesarul proteic este recomandat sub formă de lapte, produse lactate şi cereale, mai ales seminţe germinate de orz şi grâu, ţinând seama că bolnavul metabolizează foarte greu proteinele animale. Necesarul de lipide se preia din produsele lactate, margarină, untdelemn şi puţin unt. Glucidele vor acoperi consumurile energetice prin cantitatea de 300-400 g/zi.
Nu se va neglija necesarul de vitamine, atât hidrosolubile, cât şi liposolubile, precum şi sărurile minerale, care măresc vitalitatea organismului şi reglează metabolizarea alimentelor consumate.
prof. univ. dr. Constantin I. MILICĂ
Articolul complet poate fi citit AICI.
Acest articol a fost publicat pentru a veni în sprijinul unui tânăr din sat care suferă de această boală. Sperăm să-i fie de folos și-i dorim din tot sufletul însănătoșire grabnică și Crăciun Fericit alături de cei dragi. Multă sănătate, curaj și ajutor de la bunul Dumnezeu.
echipa xpress balabanesti
Leave a Reply