Victoria noastră din Letonia

La 18 februarie curent în Letonia s-a desfăşurat un referendum privind acordarea pentru limba rusă a statutului de limbă oficială. Deşi ruşii alcătuiesc 44% din totalul populaţiei, participanţii la referendum au votat ca limba letonă să rămână unica limbă de stat, iar rusa să fie şi-n continuare tratată ca o limbă străină. E o victorie contra şovinismului rusesc (şi acolo ruşii sunt la fel de agresivi, deşi obrăznicia lor e un pic mai resemnată), dar şi contra lenei (de care sunt bolnavi şi ruşii noştri) de a însuşi câteva sute de cuvinte dintr-o limbă vorbită de un popor, în mijlocul căruia trăiesc, respiră, lucrează şi câştigă mult mai bine decât băştinaşii. Iată de ce cred că ceea ce s-a întâmplat în Letonia e şi o victorie a noastră, a colegilor de lagăr sovietic şi de luptă pentru dreptul de a ne vorbi limba de la sfârşitul anilor ’80. Am citit pe un site că, deşi nu au toate drepturile, ruşii continuă să se strămute în această ţară baltică, membră a Uniunii Europene, unde salariul mediu e cu mult mai mare decât în Federaţia Rusă. Dar, ca şi în Republica Moldova, ei consideră că nu au nevoie decât de limba rusă pentru ca să se simtă şi în străinătate ca acasă. În ajunul referendumului, preşedintele Letoniei, Valdis Zatlers, a făcut un apel, prin care a îndemnat populaţia Letoniei să participe la referendum şi să voteze contra limbii ruse.Vă imaginaţi la noi un preşedinte de ţară, dintre cei care au fost şi dintre cei care au pretenţia să fie, care, la un eventual referendum, ar îndemna moldovenii să voteze contra limbii ruse?!Eu unul nu mi-l imaginez. Deşi moldovenii la noi constituie 82%, şi nu 56% ca letonii, şi, spre deosebire de Letonia, care are 44% de ruşi, noi avem doar 4,8 %.Deşi parcă noi am fi 4,8% şi ei – 82%. Publicaţia Congresului Asociaţiilor Ruseşti „Община”, care se editează la Chişinău, îşi îndemna acum câţiva ani conaţionalii: „Chiar dacă cunoaşteţi limba lor (a noastră adicătelea – n.n.), vorbiţi doar în ruseşte. Numai aşa ne vom putea obţine toate drepturile!” («Даже если вы владейте ихним языком, говорите только на русском. Только так мы добьёмся свох прав!»)De douăzeci de ani ei o fac pe proştii, pe incapabilii, pe neisprăviţii.Nu doresc să însuşească cel puţin câteva fraze, sperând că, azi-mâine, URSS se va reface şi iarăşi vom vorbi cu toţii doar ruseşte. Ca în timpurile când ni se spunea că limba rusă va fi cea în care va vorbi pe viitor tot globul. Iar noi – aşa speră – vom ieşi iarăşi cu miile în stradă şi vom cere de la ei: „Limbă! Alfabet!”La unul dintre mitingurile organizate de Iurie Roşca pentru revenirea comuniştilor şi a şovinilor la putere, acum două săptămâni un tânăr a fost întrebat de un corespondent de la ProTV de ce protestează. Şi el a răspuns: «Потому что Молдова это русская земля!» („Pentru că Moldova e pământ rusesc!”). Aceasta e tot ce ştiu ei din istoria noastră.Am impresia că ceea ce a avut loc în Letonia a fost o repetiţie pentru un referendum viitor pe aceeaşi temă şi în Republica Moldova.Vom putea fi noi la fel de solidari? Vom avea tăria şi consecvenţa fraţilor noştri letoni? Sau ne va fi totuna. Cum mi-a spus o stewardesă moldoveancă într-un avion de pe ruta Roma-Chişinău, la reproşul meu de ce vorbeşte cu moldovenii (avionul era plin cu concetăţeni de-ai noştri care se întorceau de la munci) în ruseşte:

„Pentru că toţi moldovenii ştiu ruseşte”.
Logică alogică, pe care numai basarabenii o pot pătrunde!
\Pe care numai basarabenii o pot înţelege!
Dar, sper, până atunci să devenim şi noi măcar un pic leton

Autor: Nicolae Dabija – Literatură și Artă 23.02.02
Publicat de Ion Coja în „Textele altora”, pe site-ul personal, pe 27.02.2012