În mod oarecum paradoxal, deşi are o atestare documentară de 550 de ani, Rădeştiul este una dintre comunele abia reînfiinţate ale judeţului Galaţi. În împărţirea teritorială făcută de comunişti în 1968, comuna a fost desfiinţată, localitatea devenind un simplu sat în componenţa comunei vecine, Bălăbăneşti. Aşa au stat lucrurile până în vara lui 2004, atunci când Rădeştiul şi-a recăpătat “independenţa”. Vestea a fost primită cu lacrimi în ochi de cei mai mulţi dintre locuitori.
Zece kilometri pentru o adeverinţă
“Când aparţineam de comuna Bălăbăneşti, locuitorii din Rădeşti erau nevoiţi să meargă în jur de zece kilometri până la Bălăbăneşti pentru orice adeverinţă. Era timp pierdut, bani cheltuiţi şi oboseală. De 11 ani, acest neajuns a dispărut. Apoi, şi nimeni nu mă poate contrazice, dacă primeşti resurse materiale, banii sunt dirijaţi mai întâi spre centru, iar abia apoi ce mai rămâne ajunge şi la periferie. De când am redevenit comună, noi ne administrăm singuri banii pe care îi avem”, a spus primarul comunei, Ioan Porumb, dovada vie a zicalei că omul sfinţeşte locul.
Chiar dacă, din punct de vedere administrativ, Rădeştiul fusese ridicat la rang de comună, aspectul satelor de aici nu era cu nimic diferit, în 2004, faţă de ultimele decenii. Infrastructura rutieră era aproape inexistentă, iluminatul public era cunoscut mai mult din poveşti, iar apa potabilă era doar un vis îndepărtat. În cei 11 ani scurşi de la momentul “divorţului” administrativ de Bălăbăneşti, comuna a căpătat un cu totul alt chip, chipul civilizaţiei.
Un drum infernal şi recompensa de după
Drumul de 65 de kilometri de la Galaţi până la Rădeşti, prin Cuca, arată de parcă ar fi fost ţinta predilectă a unei lungi serii de bombardamente. Mii de gropi şi şănţuleţe întrerup asfaltul, traseul dându-ţi la propriu dureri de cap. Lucrările se schimbă atunci când intri de pe drumul judeţean pe porţiunea spre localitatea Rădeşti. Brusc, maşina nu mai scârţâie din toate bucşele, iar stomacul îţi mulţumeşte pentru răgazul acordat. Concomitent cu apariţia primelor case, tricolorul românesc te întâmpină la mai tot pasul. Marginile şoselei sunt clar delimitate de şanţurile care le însoţesc, asfaltul este neted, iar pubelele de gunoi sunt amenajate la tot pasul. Din curţile în care se ghicesc pe alocuri acoperişurile caselor bătrâneşti răsar, din loc în loc, case impozante cu etaj. Pentru un călător neinstruit, Rădeştiul nu arată nicidecum ca o comună aflată la margine de judeţ.
Fonduri guvernamentale şi europene pentru asfaltare
“Principalele drumuri din comună au fost asfaltate din 2004 şi până în prezent, în mare parte cu fonduri guvernamentale. Am avut încredere în această sursă de finanţare, am depus proiectele şi am obţinut punctajele necesare. Rezultatele se văd acum la tot pasul prin comună. Nu vreau să mă opresc însă aici. Am în plan asfaltarea şi modernizarea şi restului de drumuri din comună şi din satele componente. Văd acest lucru ca pe un pas normal pentru o comunitate, nu ca pe ceva ieşit din comun. În cifre, am accesat un fond guvernamental în valoare de 8.000.000 de lei, pentru asfaltarea drumurilor. Am cheltuit cam 1.400.000 de lei din această sumă, dar plănuim să o folosim în totalitate până în 2016. Pentru alţi şase kilometri de drum, vreau să depun un dosar prin Măsura 72, pentru a accesa fonduri europene”, a mai spus edilul.
Reţea de apă potabilă, din 2004
Deşi în zona Rădeştiului există multe izvoare cu apă, perioadele de secetă din timpul verii erau un fapt obişnuit până în 2004. Atunci a început branşarea locuinţelor la instalaţia curentă de apă potabilă. Din totalul celor 896 de gospodării de aici, 650 sunt racordate la reţeaua de apă potabilă. În restul cazurilor, în apropierea gospodăriilor sau chiar în curţile oamenilor se află câte o fântână. Primarul a spus că a investit în reţeaua de fântâni de la Rădeşti pentru că s-a gândit că nu strică să ai o sursă alternativă de apă, în cazul apariţiei unor evenimente neprevăzute.
Canalizarea, la un pas de rădeşteni
În comună se desfăşoară acum lucrări pentru punerea la punct a magistralei de canalizare şi a celor două staţii moderne de epurare (una la Rădeşti şi alta la Cruceanu, sat din componenţa comunei – n.r.). Astfel, dintre toate comunele aflate la nord de Târgu Bujor, doar la Rădeşti a fost construită o reţea de canalizare, despre care primarul spune că va fi gata anul acesta. Banii necesari provin tot de la Guvern, suma ridicându-se la aproximativ 7.000.000 de lei. După construirea magistralei de canalizare şi a staţiilor de epurare, urmează, în 2016, branşarea propriu-zisă a locuinţelor. Magistrala se va întinde la sfârşitul lui 2015 pe o distanţă de 7,6 kilometri.
Autor: Remus Basalic
Articolul complet poate fi citit pe site-ul cotidianului Viaţa Liberă Galaţi
Leave a Reply