Un meci de hochei în N.H.L.

La alt nivel

În Canada hocheiul se servește la micul dejun, prânz și cină. Zi de zi, în fiecare an, ziarele și televiziunile relatează pe larg fiecare noutate a sportului cu crosă și puc. Vară sau iarnă, nu există oraș sau comunitate unde, să nu vezi în curtea omului – o crosă, o poartă de hochei sau chiar mantinelele unei arene în aer liber. Este atât de iubit, încât jocul de hochei este prezent și pe bancnota de 5 dolari!

Ieri, 26 decembrie, a doua zi de Crăciun, în Ottawa a fost o zi specială – zi de sărbătoare cu mult hochei. Barurile și arenele își așteptau clienții și spectatorii. Echipa de juniori (sub 20 de ani) a Canadei avea să înfrunte puternica formație a Rusiei, iar Pittsburgh Penguins, echipa lui Sidney Crosby și Evgeni Malkin sosea în capitală pentru a înfrunta senatorii din Ottawa conduși din teren de celebrii Daniel Alfredson și Alexei Kovalev. A fost o zi plină de hochei la care am participat, forțat și de împrejurări, căci, tocmai primisem cadou de Crăciun un bilet într-un loc ce nu putea fi refuzat, nu departe de băncile celor două formații.

Cu trei ore înainte, înarmat cu un Canon 50 D, am pornit spre locul cu pricina (arena Scotiabank Place) pentru a asista la un meci de hochei din cel mai puternic campionat din lume (N.H.L.).

Ajuns la patinoar am parcat mașina (biletul 18,50$ !) și am pornit pe un frig înțepător spre porțile superbei arene. Meciul era programat la orele 7.30 P.M., eu ajunsesem cu mai bine de două ore înainte. Forțat de ger, mă strecor cu greu printre fani în barul senatorilor pentru a servi un suc. Ecrane imense prezentau înfruntarea istorică Canada – Rusia. Scorul strâns 3-3, după primele două reprize, ținea suporterii cu sufletul la gură. Amestecați, echipați în tricourile celor din Pittsburgh sau Ottawa toți aplaudau în picioare fiecare realizare a echipei naționale. Scorul evolua spectaculos, două eliminări pentru ruși, canadienii profită și punctează: 5-3! Am plecat mulțumit, împăcat cu gândul că „prietenii” noștri din est pierd din nou. Am intrat în arenă și …. din nou ovații. Tabela uriașă din patinoar indica acum scorul 6-3. Rușii o încasau frumos. Înc-un puc în poartă rușilor și mă duc sa-mi iau un Ciuc de la L.C.B.O.(Liquor Control Board of Ontario)! N-a fost să fie! Tabela a rămas încremenită până la final.

Un meci cât o finală!

Arena arăta superb. Jocuri de lumini și sunet, multă reclamă, un public educat (poate uneori prea tăcut pentru un eveniment de un asemenea calibru) și-un program bine sincronizat încânta spectatorii.

Pe gheață, un domn îmbrăcat într-o uniformă oficială intonează imnul celor țări. Echipele aliniate, la liniile albastre, susținute de spectatorii aflați în piciore cântă. Purtat pe palme de public, un drapel uriaș canadian face turul arenei. Ici și colo, observ băieței și fetițe admiratori înfocați ai căpitanului pinguinilor – Sidney Crosby (jucătorul care a adus Canadei titlul olimpic la început de an, în Vancouver, în finala contra vecinilor din sud). Suprafața de joc, luciosă ca oglinda, scârție zgomotos sub lamele neiertătoare ale jucătorilor. Meciul capătă o viteză amețitoare, pucul zburda de la o poartă la altă. Nu trec nici trei minute… și …ca din senin Ares, zeul războiului, coboară pe gheață. Fără mănuși (fuseseră aruncate rapid pe gheață), supravegheați de doi arbitri, doi jucători se tatonează într-un partidă de box ce l-ar face invidios până și pe Lucian Bute. Publicul explodează. Toți sunt în picioare! Blițurile scapără! Este Chris Neil! (cunoscut de fani pentru meciurile de box pe gheață și dinții lipsă) Însă, …de această dată nu-i Niel ci Matt Carkner! Senatorul aplică o scurtă pinguinului! Pinguinul ripostează tăvălindu-l pe gheață pe senator. Peste ei sar arbitrii. Partida de box se încheie rapid, amândoi primesc două minute de penalitate. Mulțumit publicul se liniștește. Însă, nu pentru mult timp.

Un șut puternic de la linia albastră aduce Ottawa în avantaj. Patinoarul clocotește! Echipa gazdă controlează meciul! Cu trei minute înainte de finalul primei reprize sărim din nou în picioare. Înscrie Erik Karlsson …2-0 pentru Ottawa! Repriza se încheie cu penalitate dictată împotriva pinguinilor.

Începe repriza a doua. Ottawa are avantaj numeric mai bine de un minut și jumătate. Pinguinii sunt îngrămădiți în propria zonă. Prin pase repetate senatorii caută poziții de șut. Pucul ajunge la Karlsson, șut frumos și ..3-0 pentru Ottawa. Ce torpilă! Abia am sesizat traiectoria pucului la reluare pe tabelă! Încântat de spectacol, publicul jubilează. Este a doua reușită a serii, a tânărului jucător suedez în vârstă de numai 21 de ani! Echipa lui Crosby, deținătoarea de acum doi ani a Cupei Stanley este în genunchi! Stresul și nervii pe gheață ating paroxismul. Pinguinii din ce în ce mai frustați și incisivi atacă cu toate resursele. Ottawa rezistă, dar până când?! Doar șansa și Brian Elliott, portarul senatorilor, cunosc răspunsul!

A fost seara lui Brian Elliott!

În hochei, un portar bun, poate câștiga meciul. Acest lucru s-a întâmplat și-n această seară. Au fost situații când Brian Elliott a făcut miracole. A plonjat, s-a rostogolit , a parat – practic nici el nu știa ce mai putea inventa pentru a evita golul. A făcut-o cu succes, cu o dăruire și concentrare ce rar am văzut în acest sezon. Mi-a adus aminte de celebrul portar slovac Jaroslav Halak ce a dus sezonul trecut, canadienii din Montreal, în finala conferinței de est.

Pe un rând mai jos, o familie de americani (părinți și doi copii) echipați în tricourile pinguinilor urmăreau fiecare acțiune a favoriților. La un moment dat tatăl celor doi băieței sare ca ars în piciore și-i spune soției (cu referire la Elliott) – „Ți-am spus că-n zile bune e fantastic! Acesta este omul de care îmi era frică cel mai tare!” Și-ntradevăr, portarul senatorilor ajutat de două ori și de bară a fost fantastic. Abia cu trei minute înainte de final au reușit pinguinii să-l invingă. Și cine altul dacă nu Crosby! Un minut mai târziu, la o penalizare dictată împotriva senatorilor, pinguinii au riscat tot scoțând până și portarul din poartă. După parade succesive ale lui Elliott pucul ajunge la Karlsson care a fost doar la o fracțiune de secundă de realizarea primului său hat-trick în N.H.L.! După 60 de minute de joc scorul final rămâne 3 – 1 pentru Ottawa Senators.

La sfârșitul meciului, la o stație locală de radio, un comentator afirma „.. Elliott a fost incredibil, a avut și trei intervenții decisive în mai putin de patruzeci de secunde”!

De remarcat, în repriza a treia, la 3-0, senatorii ratează desprinderea. Pe un contratac clasic Nick Foligno scapă singur și marchează! Totuși …golul nu a fost validat căci pucul a fost scos, cu un ultim efort, din poartă de cunoscutul portar al pinguinilor Marc-André Fleury, înainte să depășească cu toată circumferința linia de fund a porții. După minute bune de analiză pe calculator golul a fost anulat oficial și s-a acordat lovitură de penalitate pentru senatori. Același Foligno a executat pe rever și Fleury a reținut cu un efort remarcabil.

Notă. În repriza a două cunoscutul atacant al senatorilor Jason Spezza a părăsit acidentat terenul de joc și va fi indisponibil pe o perioadă de cel puțin șase săptămâni. La sfârșitul partidei Brian Elliott a fost declarat omul meciului. În același clasament pe locul doi a urcat autorul celor două goluri – Eric Karlsson.

Mențiuni. La meci au asistat 20 146 de spectatori. Pauzele și întreruperile au fost presărate cu momente umoristice interactive la care au participat spectatorii, mascotele celor două formații, cei mai mici hocheiști din oraș etc.

Am postat articolul de mai sus pentru a promova acest sport și a vă prezenta desfășurarea unui spectacol sportiv în Canada. Nu-mi amintesc să fi citit prezentarea detaliată a vreunui meci din N.H.L. în presa sportivă din România.

Autor: Florin Munteanu