Desfiinţarea unor oraşe şi comune, analizată deja de guvern
Autor: Antoaneta Etves
Ministerul Administraţiei şi Internelor va face studii să vadă cum trebuie să reorganizeze administrativ – teritorial România şi ce oraşe şi comune ar trebui să dispară de pe hartă
Sursa: Adi PîclișanÎntr-un răspuns trimis Parlamentului, ministrul administraţiei şi internelor, Traian Igaş, a recunoscut că Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) vrea să facă studii şi analize care să stabiliească cât de eficente sunt administraţiile locale din oraşe şi comune şi care să stabiliească cum ar trebui reorganizat teritoriul administrativ-teritorial al ţării.
„Pentru atingerea obiectivelor Programului de Guvernare 2009-2012, în domeniul reformei administraţiei publice, o măsură importantă o constituie elaborarea unui proiect privind reorganizarea administrativ-teritorială a României şi, în acelaşi timp, promovarea unei politici de descurajare a iniţiativelor de înfiinţare de noi comune şi oraşe”, precizează ministrul în răspunsul trimis deputatului Mihaela Stoica. Aceasta a cerut, într-o interpelare, Ministerului Administraţiei formarea unei comisii mixte, formată din parlamentari şi experţi MAI, pentru elaborarea unui proiect de lege privind modificarea legislaţiei referitoare la organizarea administrativ-teritorială a României
Continuare:
Notă. Chestiunea în cauză ridică multe semne de întrebare. Cu cine va fuziona Bălăbăneștiul? Cu Rădeștiul? Probabil, însă nu este suficient. Poate chiar și cu Bălășeștiul sau o parte din Drăgușeni(Adam)! Vom vedea. Însă, bătălia se va da pentru noul sat de reședință al comunei! Cine are infrastructură, administrație și mai mult suport la centru acela va câștiga! Cert este un fapt nici Bălăbăneștiul, nici Rădeștiul nu au câștigat după separarea din 2004. Statul român și-a dublat administrația și investițiile nerentabile (să fim sinceri, cine avea nevoie de sedii noi de poliție și primărie la Rădești ?) iar cetățeanul a plătit din propriul buzunar salariile noilor funcționari. S-au acumulat datorii și astfel am ajuns să trăim din împrumuturi. Evident rădeștenii și-au câștigat independența administrativă și s-ar părea că au înregistrat un oarecare progres. Însă este doar o aparență, căci de independență administrativă nu aveau nevoie dacă actualul primar al Rădeștiului (fost viceprimar de Bălăbănești) se implica mai mult în rezolvarea problemelor la momentul respectiv. Pe de altă parte era normal ca Rădeștiul să progreseze – această evoluție pozitivă s-a înregistrat în majoritatea comunelor și satelor din județ. Vom reveni cu un studiu mai amplu despre separarea din 2004.
Leave a Reply