La începutul secolului XIX , s-au desprins de Bălăbăneşti cele două sate din nord, şi anume satele Odaia Bursucani şi Griviţa totalizând o treime din întregul teritoriu al comunei Bălăbăneşti, aşa cum relatează preotul Pavel Chiricuţă (1858-1920) într-un răspuns dat în 1901 la o anchetă efectuată de I. Antonovici, pe atunci protopop la Bârlad.
Prin căsătorie au venit la Româneşti(Bălăbăneşti), încă de la mijlocul secolului XVII, Vârgoliceştii, iar la mijlocul secolului XVIII vin, tot prin căsătorie, de la Corod(judeţul Tecuci), Tăşculeştii, foarte prolifici, care populează un întreg cartier din sat, denumit chiar Tăşculeşti, cu biserică proprie, deosebită de biserica şi de cartierul Balabanilor.
Aceste două familii, Vârgoliceştii şi Tăşculeştii, ocupă poziţii sociale importante şi iau parte, împreună cu Balabanii, la procesele purtate cu diverşi boieri mari, în principal cu Gheuculeştii, Jorăştii, Micleştii şi Costăcheştii, dar şi cu alţii, ca sulgerul Vasile Chiru, aga Grigore Şuţu sau căpitanul Smâdu.
George-Felix Taşcă – “Stăpânirea pământului în satul Româneşti, devenit Bălăbăneşti, din ţinutul Tutovei, azi în judeţul Galaţi”
Leave a Reply