Starea poporațiunei comunei Bălăbănești – 1902

Starea poporațiunei comunei Bălăbănești

de Grigore N. Teodoru

1. Satul Bălăbănești din Jud. Tutova este situat parte pe deal, iar partea cea mai mare a satului e așezată între două șiruri de dealuri în direcția N.S. ; prin mijlocul satului trece pîrîul Frumoasa, după numele moșiei de unde izvorăște. Din sat și până la orașul Bârlad, ce e situat la N. de com. Bălăbănești, e o distanță de 16 km. Două păduri înconjoară satul, la S.V. pădurea statului(sau pădurea de la mănăstirea Adam) și spre apus proprietatea d-lui Dobrovici, a d-lui M. Ivanciu și a d-lui Șuțu.
2. În com. se află 500 de loc. contribuabili ; iar populația totală numără 1565 suflete împărțite în felul următor: până la 7 ani = 154 bărbați și 162 fem ; de la 7 la 14 ani = 131 băr. + 138 fem. ; de la 14 la 21 ani = 178 băr. + 180 fem. ; de la 21 la 40 de ani = 160 băr. + 190 fem. ; de la 40 la 70 de ani = 190 băr. + 160 fem. Copiii mai mici de 5 ani sunt 115 bărbați + 130 femei, iar bătrâni mai maride 50 de ani = 50 de bărbați + 40 de femei. Natalitatea pe ultimii trei ani e de 150 de bărbați și femei ; mortalitatea de 120 bărbați și femei.
3. În comună se află un Evreu cu Evraica sa și trei copii ; total cinci ce s-au stabilit de 6 ani, pe la 1896. La început a ținut prăvălie în sat, dar acum se ocupă cu moara de foc ce e așezată la 500 de metri de sat, pe marginea șoselei județene ce duce la orașul Bârlad.
4. Vite se află în număr de 2094 împărțite în modul următor: boi = 340 ; vaci = 320 ; oi=1370 ; mascuri = 94 ; toate sunt ale sătenilor de oare ce e răzășie.
5. Comuna se agricultează de către locuitorii săi ce sunt răzeși toți.
6. Sunt două biserici: una Sf. Nicolae și a doua Sfinții Voevozi, filială. Sunt doi preoți Th. Balaban paroh și Const. Vîrgolici supranumerar, ambii cu o stare numerară mijlocie și care se bucură de o bună reputație în societate. Școala mixtă e frequentată anual de 160-180 de copii cu doi învățători titulari definitivi: Gh. I. P. Balaban diriginte și C. I. Antonescu al II-lea învățător. cel I-iu cu o stare materială mijlocie ; cel al II-lea  cu o stare materială bună ; ambii cu o purtare exemplară în societate și școală. Preoții și învățătorii își fac datoria în conștiință. Primarul comunei e același de mai bine de 30 de ani ; om în vârstă … Notarul e după placul primarului ca și consilierii comunali. Predici se țin în biserică numai de Gh. I. P. Balaban învățător și de subsemnatul când mă aflu în comună. Toți înafară și de funcțiunea lor se ocupă și cu agricultura ; sunt buni gospodari ; politică nu se prea face ; funcționarii sunt controlați de șefii lor, cu sătenii se poartă bine ; preoții și învățătorii se bucură mai mult de simpatia sătenilor ce și-au câștigat-o prin purtarea lor.
7. Sunt 5 cîrciumari în comună care vînd băuturi spirtoase și mărunțușuri, și se ocupă și cu agricultura. În apropiere de sat la 500 de metri se află o moară de aburi ce e proprietatea unui Evreu numit Marcu Zarafu și a cărui relațiuni cu sătenii sunt bune. Casa de economie s-a înființat la 28 aprilie 1902 ; societate de lectură nu e ; școala e în reparație.
8. Bisericile sunt zidite de cetățeni și întreținute tot de ei, sub supravegherea preoților și a epitropilor ; starea lor e relativ bună ; locuințele preoților sunt bune, tot bune și ale învățătorilor. Locuitorii se adună la primărie pentru a se sfătui asupra buclucurilor răzășești.
9. Drumurile și podurile cât se poate de rele ; plantațiuni nu sunt ; gunoaele sunt transportate parte pe rîpi, parte pe drumuri unde s-au făcut scursuri de ploi. Unii săteni au început a gunoi ogoarele.
10. Budgetul comunei e de 3000-5000 lei pe an ; el ar putea să se ridice la 12 000 lei ; dar nu e căutat cu tragere de inimă. Veniturile sunt de la cîrciume, oborul comunal, bilete de identitate, și zecimi comunale, și se întrebuințează la lefile funcționarilor comunali și spesele de cancelarie ale comunei și altele. Sînt cinci cîrciumi în comună întreținute de Români locali. Consumațiunea anuală e următoarea: vin 3000 decalitri anual ; rachiu până la 3000 de litri ; vinul se produce în viile locuitorilor iar rachiul se aduce de la velniță. Contrabandă nu se face. Biserica și școala n-au pământ arabil ; locuri părăsite nu se găsesc ; locuitori ce au pământ sunt în număr de 370 și se împart în fruntași ce au până la 60 de fălci, mijlocași ce au până la 20 de fălci și codașii ce au până la 4 fălci ; restul n-au pământ.
11. Chiria anuală la falcea de pămînt a ajuns la 50 de lei, pămînt e de ajuns și imașul e foarte mare și prea destul pentru vitele locuitorilor. Locuitorii care au vite mari de la 3 în sus sunt 80, mijlocașii care au pînă la 3 vite mari sunt 100 și pălmașii n-au deloc și sunt la număr de 320. Vite mici au toți locuitorii, la credit 164 locuitori au zălogit vitele lor pentru suma de 13140 lei ; numai vreo 100 n-au datorii de loc. Majoritatea caselor sunt învălite cu tablă și au până la 3 încăperi ; sunt construite din lemn și vălătuci ; fie care casă are 4 – 6 ferestre. Bordee nu sunt de loc. Gospodăriile sunt bune. Plugurile sunt de fer. Budgetul unui fruntaș se ridică la 2000 lei pe an și variază după anotimp. Al unui mijlocaș e de 300 – 600 lei anual și al unui pălmaș pînă la 160 de lei. Cheltuesc, cam a III-a parte din venit pentru dări și tot ce le trebuie pentru muncă și gospodărie, iar restul îl economisesc. Unii cumpără pămînt, alții pălării, umbrele, rochii și sulemenele pentru fetele și nevestele lor. Origina veniturilor e din vînzarea de cerealelor, vitelor și pasarilor. La aceste venituri contribue mult femeea. Industria casnică se practică de toate femeele din sat ; se cultivă zarzavaturi, plante textile, gândaci de matasă.
12. Vitele și productele se vînd la orașul Bârlad cu prețul următor: perechea de boi = 150 – 300 lei ; vaca cu vițel = 60 – 100 ; calul = 70 – 150 ; cereale, grîu = 6 lei hectolitru ; porumb = 5 – 7 lei ; sacară = 5 lei ; orzul = 4 lei ; ovăsul = 3 lei. Prețul zilei de muncă variază vara la 1 – 2 lei cu palma, iarna 0,50 – 1 leu. Falcea de arătură variază între 16 – 20 lei ; falcea de prășit 30 – 40 de lei ; de secere 12 – 20 lei ; de cosit 16 – 20 lei. Cu carul ziua se plătește până la 4 lei. Neguțitori ambulanți viu în comună cu gaz, sare, pește etc. Lucrători străini nu vin. Iarna puțini locuitori o petrec în cîrciumă ; cărțile se joacă ; locuitori datori cu birul sunt 131 ; toți sunt sănătoși și voinici ; boalele cele mai răspîndite sunt tifosul și frigurile ; hrana loc. în zile de post: bob fasole, cartofi, mazere ; în zilele de dulce paseri și carne de porc. Îmbrăcămintea e cea subțire și delicată de la oraș ; carte știu 80% ; alcoolici puțini ; de dările ce le plătesc nu zic nimic ; locuitori necununați sunt puțini și aceia desprețuiți . Ei vorbesc cu mult dor de patrie și respectă stăpînirea de astăzi.

Text preluat integral din Arhiva Societății Științifice și Literare din Iași, Anul XIII, 1902  – Anchetă rurală la Bălăbănești,  pg. 252 – 255.

Text transcris – Florin Munteanu