Ieri a avut loc, la Bârlad un simpozion pe tema exploatării gazelor de șist intitulat “Gazele de șist – tehnologii de exploatare”. Invitați au fost domnul profesor universitar doctor Vlad Codrea de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi domnul profesor Victor Şabliovschi de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. Pe lista invitaților s-a aflat și dl. Mihai Remus Şaramet care a declinat invitația în ultimul moment, într-un mod bizar, pe motiv că a primit o altă invitație de la compania Chevron pentru marți, la București, a precizat dl. Mircea Mamalaucă, director al Muzeului Vasile Pârvan din Bârlad la începutul simpozionul.
În prima prezentare, dl. profesor Vlad Codrea, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a prezentat situația într-o manieră echilibrată și obiectivă. Cine a fost în sală a putut înțelege și analiza riscurile utilizării metodei de fracturare hidraulică pentru explotarea gazelor de șist.
Dintre lucrurile menționate, domnia sa a făcut câteva precizări extrem de interesante.
În primul rând dl. profesor Codrea, și nu este doar constatarea domniei sale, a afirmat că nu a găsit, oricât s-a străduit contractul cu firma americană. Ca să înțeleagă toată lumea, contractul și clauzele lui, dintre compania americană Chevron și Guvernul României, nu pot fi consultate deoarece ele nu au fost aduse la cunoștință opiniei publice!! Nu știm cu exactitate nici măcar zona care a fost concesionată!!
Cităm (sursa – Bârlad Online): “M-am străduit, cu foarte multă osârdie, să găsesc undeva contractul cu firma americană. Nu a fost chip. Am apelat şi la colegi de-ai mei. Sigur, căi oficiale, căi mai puţin oficiale, tot n-am reuşit. Aşadar, ceea ce îmi ridică mie nişte semne de întrebare ţin de această lipsă de transparenţă: cine l-a semnat, când l-a semnat, cu ce condiţii. Ar fi interesat de ştiut care sunt clauzele ascunse ale contractului. Pentru că să ştiţi un contract poate fi foarte frumos. Însă întotdeuna există o mică chestiune ascunsă pe care lumea nu o ştie. Şi care iese greu la suprafaţă… dacă vreţi, o situaţie similară este şi la Roşia Montană.”
Domnia sa a mai afirmat că din punct de vedere legislativ suntem puțin pregătiți deoarece nu avem o legislație destinată exclusiv extragerii gazelor de șist și mai important nici o companie din România nu are experieță în exploatarea acestui tip de gaz.
Printre cele mai mari dezavantaje și riscuri domnia sa a menționat poluarea apelor subterane și de suprafață, lucru de neînțeles, deoarece „provocarea pentru deceniile care vin va fi apa”.
Cităm(sursa – Bârlad Online ) „Vom avea un deficit de apă, dacă continuăm aşa cum ne aflăm. Iar rezervele de apă să nu credeţi că sunt inepuizabile. Sunt şi ele finite, ….”
O întrebare extrem de interesantă a venit din partea liceanului Paul Dumitriu (“tânăr iniţiator”): “Dacă copiii şi familia dvs. ar locui în această zonă, ca cetăţean, aţi accepta să se extragă gaze de şist în zonă? Un răspuns sincer cu da sau nu.”
Dl. profesor Codrea, i-a răspuns într-o manieră mai multă decât elocventă: “Nu pot să-ţi răspund cu da sau nu. Un singur lucru însă pot să spun: aş avea nişte nopţi puţin liniştite, până aș lua o decizie.”
Răspunzându-i unui alt bârlădean, domnia sa ne-a atenționat că problema îmbolnăvirilor este o chestiune extrem de serioasă, graduală, efectele manifestându-se în timp –„Degeaba vom ajunge la concluzia că anumite boli s-au declanșat peste 20 de ani”.
Vă mărturisesc că am urmărit cu atenție prezentarea dl. profesor Codrea. Din spusele distinsului oaspete cu un singur lucru nu sunt de acord și anume faptul că se poate efectua un test înainte de a începe exploatarea pentru a se analiza efectele. Citez: “Primul lucru care ar merita făcut ar fi un test. Astfel încât să vedem exact, pe o suprafață mică, cum se desfășoară lucrurile”. Este un punct de vedere pe care, eu personal, nu-l împărtășesc deoarece știm că, și în Polonia, s-a aplicat „strategia testelor”. La început au efectuat teste, rezultatele au fost prezentate pozitiv în presa centrală și apoi au demarat exploatările. Ori în cazul de față un test sau mai multe nu pot fi edificatoare cu atât mai mult cu cât efectele negative, asupra pânzei freatice sau asupra sănătății populației, pot apare mult mai târziu. Ar fi mult mai concludent dacă am analiza efectele negative asupra mediului de la exploatările de gaz de șist din Polonia, unde din punctual meu de vedere în multe cazuri nu mai vorbim de riscuri ci de certitudini, decât să facem teste care nu pot oferi informații suficiente referitoare la poluarea mediului și la sănătatea populației și a animalelor.
Ca și Franța, potrivit datelor preliminare, Polonia are cele mai mari depozite de gaz de şist din Europa. Franța, Bulgaria, Irlanda, Marea Britanie, Africa de Sud au spun NU exploatării gazelor de șist. În Polonia, guvernul nu s-a opus, și a dat undă verde activității de exploatare a gazelor deșist. Astăzi, locuitorii din satele situate în zona respectivă sunt revoltați de efectele asupra mediului și gospodăriilor. Agricultorii din aceste localități prezintă reporterilor televiziunii TVN din Polonia efectele apărute în urma efectuării forajelor: contaminarea apelor din majoritatea fântânilor, crăpături în zidurile locuințelor și un impact negativ asupra agriculturii și ecosistemului. Printre baloți de paie, zeci de camioane de mare tonaj străbat câmpurile cultivate ale polonezilor în căutarea gazului de șist.
Din imaginile prezentate, pe fețele acestor oameni putem citi îngrijorare, durere, neputință și revoltă. Se simt izolați și trădați de guvernul polonez.
Imagini elocvente din Polonia puteți viziona aici.
Notă. Puteți viziona simpozionul „Gazele de șist – tehnologii de exploatare” de la Bârlad pe site-ul Bârlad Online, la adresa:
Autor: ing. Florin Munteanu
Leave a Reply