Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902

Date preluate din Marele Dicţionar Geografic al României (Volumele I, II, III, IV şi V, anii 1898-1902, Bucureşti, Stab. Grafic J. V. Socecu, Str. Berzei, 59) alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe.

Bălăbăneşti, sat, jud.Tutova, pl. Corodul, spre S.-E. de Bârlad pe pârâiaşul Bălăbăneşti. Formează singură o comună. Are 1350 loc., din care 342 ştiu carte, cu 300 de contribuabili; 349 de case. Se cultivă pe o scară întinsă viermii de mătasă. Se cultivă viea pe o suprafaţă de 158 de hect., din care 95 hect. nelucrătoare. Livezi cu pruni sunt pe o suprafaţă de 8 hect. Comerciul se face de 15 oameni, toţi Români, în 15 stabilimente comerciale, din care 8 cârciumi. Are o şcoală primară de băieţi şi una de fete. În comună sunt 2 biserici. Drumul judeţean Bârlad – Galaţi trece prin acest sat. Contribuţiile directe ale locuitorilor cam ating cifra de 8177 l. 96 b. Teritoriul comunei este deluros. Pe unul din dealurile acestei comune se găsesc carieri de prund, cele mai bune din judeţ. (pg.288, vol. I)

În vol. V, pg.670, pagină dedicată cu precădere descrierii geografice şi economice a judeţului Tutova se specifică clar importanţă creşterii viemilor de mătase la Bălăbăneşti şi Grăjdeni: “Gândaci de mătase se cultivă în câteva locuri, însă pe o scara mai întinsă numai în Bălăbăneşti şi Grăjdeni.”

Lungeşti, sat, în jud. Tutova, pl. Corodul, lângă pârâul Jeravăţul, spre S.-E. de Bârlad. Formează comuna Lungeşti, cu cătunul Miroasa. În toată comuna este o populaţie de 650 suflete, din cari 123 contribuabili; 150 de case; o şcoală primară de băieţi; 3 biserici. Este compus din 3 mahalale: Lungeşti – Vechi spre V., Brădeşti în centru şi Bârzoeşti spre E. (pg.203 vol.IV)

Lungeşti – Vechi, partea stângă din satul Lungeşti, jud. Tutova. (pg.203 vol.IV, paragraf diferit)

Miroasa, sat în jud. Tutova, pl. Corodul, com. Lungeşti, spre E. de satul Lungeşti. Are 80 locuitori şi 20 case. (pg.350 vol.IV)

Oanca, sat, în jud. Tutova, pl. Corodul, com. Rădeşti, spre S.-V. de satul Rădeşti. Pe lângă acest sat, care este cel mai din marginea de S.-E. a jud., trece şoseaua judeţeană Bârlad – Galaţi, trecând de aici la Bursucani, în jud. Covurluiu. (pg.522-523, vol.IV)

Pupăzeni, sat, în jud. Tutova, pl. Corodul, com. Bălăşeşti, spre S.-E. de satul Bălăşesti. Are o populaţie de 321 loc. şi 81 case. (pg.128, vol. V)

Rădeşti, com. rur. şi sat, în jud. Tutova, pl. Corodul, spre S.-E. de Bârlad, la marginea judeţului. Are o populaţie de 1414 locuitorl; o biserică şi o şcoală mixtă. Satul formează com. Rădeşti, cu căt. Oanca. Locuitorii cultivă via pe o suprafaţă de 137,50 hect., din care 24,50 nelucrătoare şi lucrează rotăria şi căruţăria ordinară. Comerciul se face de 19 persoane. Prin marginea de V. a comunei, trece şoseaua judeţeană Bârlad – Galaţi. Budgetul com. e de 7797 lei, 76 bani. (pg.208, vol.V)

Vinderei, com. rur. şi sat, jud. Tutova, pl. Târgul, spre S.-E. de Bârlad, pe pârâul Valea Vindereilor. Satul formează comună cu căt.: Cruceanul, Docăneasa şi Valea-Lungă. Comuna toată are 1529 locuitori, iar satul, 841 locuitori. Se cultivă viea pe o suprafaţă de 71 hect. şi livezile cu pruni, pe 34 hect. Are o şcoală mixtă şi 5 biserici. (pg. 746, vol. V)

Zimbrul, sau Schitul – Zimbrul, sat, în com. Bursucani, pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, ceva mai sus de reşedinţa comunală. Are 110 suflete şi o biserică. (V. Bursucani, com.). (pg.791, vol.V)

Jeravăţul, pârâu, ce curge prin pl. Târgul şi Corodul, jud. Tutova. Izvoreşte din com. Obârşeni, curge de la E. spre V. şi se varsă în stânga râului Bârladul, după ce formează puţin marginea despărţitoare între pl. Târgul şi plasa Corodul. Primeşte pe dreapta pâraiele : Râpa Şearpelui, Bălăneşti, Fântânele şi Docani şi pe stânga pâraiele Vinderei, Miroasa, Bârzoeşti, Lungeşti şi Bălăbăneşti. (pg.96, vol.IV)

Suhuluiul, pârâu, în partea de V. a jud. Covurluiu. Are două ramificaţii: Suhuluiul-cu-Apă, care izvoreşte din sus de satele Diocheţi şi Zmulţi, trece prin Corni şi, în dreptul com. Băleni, se uneşte cu ramura a doua, Suhuluiul-Sec, care pleacă din sus de Zimbrul (com. Bursucani) şi trece prin centrul comunei. Apoi amândouă, împreunate, străbat prin centrul com. Pechea şi Slobozia-Conachi, prin vecinatatea de E. a com. Piscul, şi se varsă în Siret, la S. de com. Independenţa. (pg.495, vol. V)

Bălăbăneşti, pârâiaş, ce curge prin jud. Tutova, pl. Corod, comuna Bălăbăneşti şi se varsă în pârâul Jeravăţ, de a stânga. (pg.288, vol. I)

Risipa, pârâiaş, ce curge prin pl. Târgul, jud. Tutova; izvoreşte din locul numit Rediul-Turcului, udă teritoriul com. Vinderei şi Docani şi se varsă în dreapta pârâului Jeravăţul.( pg. 232, vol.V)

Hobana, pârâu ce curge prin pl. Corodul, jud. Tutova. Izvoreşte din apropiere de mănăstirea Adam, curge de la S.-E. spre N.-V.; primeşte pe stânga pârâiaşele Cruceanul şi Murgociul şi se varsă dea stânga râului Bârladul, la N. de satul Ciortolom. (pg. 721, vol III)

Lupoaia, vale, in jud. Covurluiu, pl. Zimbrul, com. Bursucani, infundată. spre E. şi deschisă spre V., în apropiere de satul Bursucani. Din fundul acestel văi ia naştere o apă mică în forma unui pârâiaş, care contribuie şi ea la formarea Suhuluiulut-Sec. Valea, mai înainte acoperită cu pădure, e azi loc de imaş. (pag.207, vol.IV)

Porcului (Valea-), vale, între comunele Bursucani şi Bereşti, jud. Covurluiu. (pg.58, vl.V)

Poleitul, deal, cel mai însemnat şi mai întins din jud. Covurluiu. Începe din jud. Tutova (Rădeşti), străbate, în jud. Covurluiului, pl. Zimbrul şi Prutul, printre pâraiele Suhuluiul şi Covurluiul; trece prin partea E. a Bursucanilor, dă peste Crăeşti, apoi se îndreaptă spre V. de Vârlezi şi, la Băleni, se bifurca în două ramuri, din care una trece spre V. pe la Oasele şi se întinde paralel cu Suhuluiul, iar a doua ramură, cea mai principală, de la Băleni trece spre E. de Cuca şi continuă până la Galaţi. Formează spinarea şi ridicătura întregului judeţ, silind toate pâraiele şi pârâiaşele să apuce unele la dreapta, iar altele la stânga. De la Băleni la Cuca trece prin pădurea Prinţului Cantacuzino şi prin Rădăcini. De la Cuca, străbate urmăroarele puncte : Mogoşul, Ghilanul, Moş-Dumitru, Tătarca, Bacal-Başa şi Galaţi. (pg.41-42, vol. V)

Rădeştilor (Valea-), vale, jud. Covurluiu, începe de la N. de com. Rădeşti (Tutova), merge spre S. până aproape de teritoriul com. Jorăşti, lăsând această comună. la E., şi d’acolo începe a se pierde, formând în capul despre S. un mic podiş în lungime cam de 2 kil., apoi treptat începe a forma valea Covurluiului-Sec, ce vine spre E. de com. Vârlezi, merge spre S. şi se termină la S. de Puţichioaia. Valea-Rădeştilor merge în linie dreaptă spre S. şi dă în valea Covurluiului-Sec; această vale aparţine parte teritoriului com. Rădeşti, parte com. Crăeşti şi parte Jorăştilor. (pg.208, vol V)

Sursă date:
Marele Dicţionar Geografic al României (Volumele I, II, III, IV şi V, anii 1898-1902, Bucureşti, Stab. Grafic J. V. Socecu, Str. Berzei, 59) alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe de:

George Ioan Lahovari, Preşedinte al Înaltei Curţi de Compturi, Preşedinte al Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, Secretar General al Societăţii Geografice Române;
General C. I. Brătianu, Sub-Şef al Statului-Major General, Director al Institutului Geografic al Armatei;
Grigore G. Tocilescu, Membru al Academiei Române, Profesor Universitar, Director al Muzeului Naţional de Antichităţi

Date culese şi transcrise de Florin Munteanu
Sursă foto: Hartă Militară Tecuci – Bălăbăneşti 1916.
Pentru iubitorii trecutului acestor plaiuri şi pentru toţi elevii şi profesorii pasionaţi de istorie şi geografie din şcolile din zonă, harta a fost scanată şi încărcată pe site la o rezoluţie foarte bună, şi poate fi descărcată pe ordinatoarele personale fiind posibilă descifrarea, analiza şi interpretarea tuturor  toponimele din zona noastră. Succes!