Despre preotul Constantin T. Vârgolici știm că s-a născut la Bălăbănești înainte de anul 1900 și a decedat în anul 1945, fiind înmormântat la biserica Sf. Nicolae din sat. A fost căsătorit cu Marghioala Tașcă, una dintre surorile lui Gheorghe I. Tașcă. Menționăm și faptul că este ginerele preotului Ioan P. Tașcă, „pe care l-a urmat la amvon, la moartea acestuia în anul 1884[1]”. A fost înlocuit de preotul Spiridon Spulber, cel care avea, în același an, să oficieze și slujba de înmormântare a Marghioalei Ghe. Tașcă (96 de ani), soția lui Gheorghe I. Tașcă.
Preotul Constantin T. Vârgolici a fost și este un preot de referință al satului Bălăbănești, fiind unul dintre cei care merită menționat cu adâncă recunoștință în istoria satului.
Și-a desfășurat activitatea în vremuri extrem de dificile, fiind unul dintre puținii consăteni care au trecut prin cele trei mari războaie(1877, 1917, 1941), conflagrații care au condus la edificarea și consolidarea României Mari.
Era un om iubitor de carte, un reper moral al satului cu adâncă dragoste pentru bisericile din sat unde a slujit cu evlavie și dăruire.
În lucrarea Răzeșii de Bălăbănești, George-Felix Tașcă menționa: „După datele consemnate în scris, în anul 1901, de către preotul Constantin T. Vârgolici, a existat o biserică și mai veche, la marginea satului, din jos de Ștefan Chetreanu și o alta pe trupul Lungești, hotarul Frumoasa. N-au mai rămas urme ale acestei biserici vechi, în afară de unele icoane, și, poate, unele cărți de ritual”. Biserica din trupul Lungești , hotarul Frumoasa este mănăstirea Frumoasa care, un secol mai târziu, a fost localizată datorită unui alt reprezentat al familiei Vârgolici din Bălăbănești – Costică (Brighiu) Vârgolici.
În una din povestirile lui I. Gr. Oprișan ne este înfățișat ca un intelectual al satului căruia îi plăcea să se documenteze, să citească și mai ales să analizeze, împreună cu cei știutori de carte din sat, presa și noutățile vremii. Scria frumos, bine articulat și foarte îngrijit.
Deși avea probleme cu vederea, la 27 martie 1921, preotul Constantin T. Vârgolici a completat un chestionar cu privire la monumentele istorice din sat în care a inclus cele două biserici – biserica Sf. Nicolae și biserica Sf. Voievozi, chestionar pe care l-a transmis autorităților centrale pentru luarea lor în evidență.
Acest chestionar, ce cuprinde 19 întrebări și răspunsuri, a fost tratat extrem de serios de părintele Vârgolici care, în ciuda problemelor medicale avute cum am menționat mai sus, a lăsat bălăbăneștenilor mărturii de o valoare incontestabilă.
„În biserica Sf. Nicolae sunt sfânta Evanglelie făcută la anul 1733, un penticostar[2] și un triod[3], însă nu am nici o dată fiind rupte; la biserica filială am găsit o sfântă Evanghelie cu data anul 1742, o sfântă leturghie[4] – e ruptă data, un octoih[5] mari cu data 1763. Alte cărți vechi nu sunt.” (răspunsul preotului Constantin T. Vârgolici la întrebarea numărul 15, „Inventarul cărților vechi de slujbă, cu arătarea titlurilor lor”)
Din răspunsurile date aflăm multe amănunte despre construcția celor două lăcașe de cult, despre mormintele vechi, despre obiectele și cărțile vechi avute în patrimoniu, despre unele obiceiuri ale preoților și nu numai. Acest chestionar este cu siguranță unul dintre cele mai valoroase documente ale satului. Spre deosebire de chestionarul din Lungești tratat cu superficialitate, aș spune eu, de preotul paroh al locului, cel din Bălăbănești cuprinde o serie de date extrem de interesante.
„Pe lângă ambele biserici nu există nici un palat domnesc numai case de ale enoriașilor. Pe vârful dealului de la dealul morilor este ridicată o cruce de lemn cu răstignirea D-lui Isus Hristos, scrisă pe ea „În onoarea eroilor căzuți pe câmpul de luptă”. Această sfântă cruce e făcută de regimentul de instrucțiuni în anul 1918 fiind comandant d-l Maioru The. Dimitrescu.” (răspunsul preotului Constantin T. Vârgolici la întrebarea numărul 19 din chestionar, „Ce lucruri istorice sunt prin prejur?”)
Așa cum puteți și d-voastră dragi cititori constata, preotul satului era și profesor de istorie pentru enoriași.
Evident, întregul chestionar va fi transcris în totalitate și analizat, deoarece el constituie o pagină istorică extrem de importantă. Numai în acest mod, putem și noi, transmite mai departe informațiile lăsate de acest minunat preot.
Cercetările privind activitatea preotului Constantin T. Vârgolici vor continua urmând să trimitem pe cineva să identifice mormântul, data de naștere etc.
Dumnezeu să-l odihnească, iar noi să-i pomenim numele la momentele festive ale satului și nu numai.
Text și analiză Florin Munteanu / extras din lucrarea Bălăbănești pământ ortodox în curs de editare.
[1] I. Gr. Oprișan – „Greorghe Vremiș” – monografia spirituală a unei familii de răzeși moldoveni(manuscris)
[2] Conf. DEX – carte bisericească care cuprinde rânduiala slujbelor pe cele 50 de zile dintre Paști și Rusalii. Cea mai veche tipăritură românească de acest tip datează din 1649, fiind scoasă la Mănăstirea Dealu, sub patronajul doamnei Elena, soția lui Matei Basarab.
[3] Conf. DEX – carte rituală ortodoxă cuprinzând cântările și rugăciunile din cele zece săptămâni dinainte de Paște.
[4] Conf. DEX – carte ce conține rândueala serviciului divin: Liturghia Sf-lui Vasile cel Mare;
[5] Conf. DEX – colecțiune a cântărilor bisericeștĭ (de sfîntu Damaschin) pe opt glasurĭ (melodii). Se cîntă cîte un glas pe săptămînă.
Leave a Reply