Învăţământul anatomic ieşean a debutat îndata de 1 decembrie 1879 cu un număr de 14 studenţi, primul profesor, chiar dacă numai cu titlu provizoriu, fiind chirurgul Leon Sculy. Acesta va conduce Catedra de Anatomie până în anul 1881, dată la care devine profesor suplinitor la Chirurgie. Întemeietorul şcolii ieşene de anatomie a fost profesorul Aristide Peride, care şi-a dedicat întreaga viaţă organizării învăţământului anatomic, el fiind primul profesor, prin concurs, de anatomie şiembriologie, catedra purtând denumirea de“Anatomie descriptivă şi histologie”.
Născut la Bursucani – Tutova în 1848, Aristide Peride va urma liceul în Iaşi, devine licenţiat în medicină la Bucureşti (la şcoala lui Davila) în 1868 şi îşi continuă studiile la Paris unde obţine titlul de doctor în medicină în 1873. Reîntors în ţară are diverse funcţii în cadrul sistemului sanitar românesc, inclusiv cea de inspector sanitar, iar după 1881 se dedică învăţământului anatomic. În 1885 devine profesor provizoriu, iar din 1888 profesor definitiv. Profesorul Aristide Peride înfiinţează un muzeu de anatomie prin schimburi de piese cu marile facultăţile de medicină din Paris,Viena şi Berlin. La iniţiativa profesorului Peride, în 1895, histologia – care se preda iniţial împreună cu anatomia – devine disciplină distinctă, primul profesor fiind numit dr. V. Negel (ulterior decan al Facultăţii de Medicină în perioada 1916 – 1920).În 1897, Ministerul Instrucţiunii Publice îl însărcinează să susţină şi cursuri de Anatomie Topografică, situaţie care va persista până în octombrie 1898, când la recomandarea profesorului Peride, suplinirea Catedrei de Anatomie Topografică este încredinţată dr. P. Botez, absolvent al Facultăţii de Medicină din Montpellier (ulterior, în noiembrie 1899, este numit profesor de Anatomie topografică dr. E. Juvara).
În urma prodigioasei activităţi şi a stăruinţelor depuse de către Aristide Peride, în 1892 se începe construcţia unui institut distinct, corespunzător învăţământului anatomic. Finalizat în 1895, institutul era oconstrucţie remarcabilă pentru acele vremuri, fiind considerat ca cel maifrumos din sud-estul Europei. Presa acelor timpuri a comentat această realizare: “Peste câteva zile se va începe la Iaşi clădirea Institutului de anatomie de pe lângă Facultatea de Medicină. Noul edificiu se va clădi în curtea universităţii actuale care e destinată, după clădirea noului local al universităţii, a se transforma în local de medicină. Arhitect al noii construcţii este Dl. Prof. Şt. Emilian.Aflăm că Ministerul Instrucţiunii Publice a comandat celebrului sculptor francez W. Hegel, autorul frumoasei statui a lui Miron Costin din Iaşi şi a altor lucrări, un basorelief mare de mai mulţi metri, care va servi ca frontispiciu institutului anatomic ce se zideşte pe lângă facultatea de medicină din Iaşi. El va reprezenta prima lecţiune asupra circulaţiei sângelui făcută de Harwey. Numele sculptorului ne dă siguranţa de frumuseţea operei care va orna una din faimoasele clădiri ale facultăţii ieşene”. Noua clădire a Institutului de Anatomie era prevăzută cu săli de disecţie şi de chirurgie experimentală, cu muzeu, bibliotecă şi amfiteatru precum şi o clădire anexă necesară preparaţiilor. Profesorul Peride a contribuit personal la îmbogăţirea colecţiei muzeale a institutului, identificându-se cu disciplina pe care a condus-o între anii 1881 şi 1906. În clădirea institutului a fost mutat şi muzeul de anatomie, organizat la Iaşi, în 1863, de medicul polonez Kopernicki Izydor (1825-1891). A elaborat procedee pentru conservarea centrilor nervoşi, a cartilagiilor, a măduvei şi a efectuat preparate anatomice din ceară, gips, pastă de hârtie. Aristide Peride a participat la elaborarea regulamentului Facultăţii de Medicină şi a fost membru al Societăţii “Junimea” şi al “Societăţii de Medici şi Naturalişti”. A militat pentru sărbătorirea Societăţii de Medici şi Naturalişti şi pentru editarea Buletinului acestei societăţi, care apareîncepând cu anul 1887. În muzeul Institutului de Anatomie umană din Iaşi se află o pictură care reprezintă modul în care s-a desfăşurat concursul pentru a deveni profesor, al lui Aristide Peride, din 1885. Scena prezentată în această splendidă pictură este imaginară, reprezentând şi pe maeştrii pe care i-a avut Peride la Paris (dar care nu au fost prezenţi la concursul care a avut loc la Bucureşti). Lângă schelet este prezentat profesorul francez de anatomie Marie-Philibert Constant Sappey (1810-1896), la stânga sa, cu un caiet în mâna stângă, fiind profesorul francez de anatomie Paul-Julien Poirier (1853-1907). Peride susţine proba practică a examenului având şorţ. În spatele său, cu barbă albă este matematicianul şi astronomul român, profesorul Nicolae Culianu (1832-1915), rectorul de atunci al Universităţii de la Iaşi, iar aşezat pe scaun este Take Ionescu, ministrul Instrucţiunii Publice din acea perioadă (şi fratele mai mare al anatomistului şi chirurgului Thoma Ionescu). Tânărul cu barbişon care se sprijină pe scaunul ministrului este pictorul Coquelet Méreau care a realizat pictura. Profesorul Aristide Peride se va stinge din viaţă în 1906.
D.T. Roxana Iancu
Sursa: Ctitorii Prestigiului: 125 de ani de învățământ medical superior la Iași
Leave a Reply