Propunere de proiect privind realizare unui patinoar artificial de 500 de locuri, după model canadian,în zona de nord a județului Galați (Bârlad – Bălăbănești – Berești)
Aspecte geografice
Localitatea Bălăbănești este situată în nordul județului Galați, la 15 km de municipiul Bârlad (jud. Vaslui) fiind traversată de la un capăt la altul de drumul național DN24D, drum ce unește municipiile Galați și Bârlad. Este de menționat și faptul că localitatea Bălăbănești este situată aproximativ la mijlocul distanței dintre municipiul Bârlad și orașul Berești iar timpul de deplasare, cu mașina sau cu trenul, către și dinspre cele două orașe este de 15-25 de minute. De asemeni, comuna Bălăbănești are acces la transportul în comun feroviar prin intermediul stațiilor (haltelor) din Bălăbănești (sat de reședință) și Lungești(sat component), stații ce sunt situate pe 
ruta feroviară Bârlad – Berești – Tg. Bujor – Galați, între orașele Bârlad și Berești.
Comuna Bălăbănești este străbătută de râul Jăravăț, fiind poziționată geografic într-o zonă deluroasă cu un potențial ridicat în ceea ce privește producerea de energie electrică solară și mai ales eoliană. Situată pe cele mai înalte culmi deluroase ale județului Galați, localitatea poate beneficia de această poziționare prin prisma faptului că există deja investitori extrem de interesați de producerea de energie electrică verde.
Aspecte demografice
În perioada interbelică, zona de nord a județului Galați a făcut parte din județul Tutova având ca centru administrativ municipiul Bârlad care, astăzi, are o populație de 55 000 de locuitori, la care se adaugă un număr de 15 000 de locuitori(se evidențiază localitatea Grivița cu 3300 locuitori interpusă între Bălăbănești și Bârlad) ce își duc traiul în comunele limitrofe orașului.
Zona de nord a județului Galați are o populație, ce gravitează în jurul municipiului Bârlad, de aproximativ 20 000 de locuitori (orașul Berești 2900 loc., Bălăbănești 2000 loc., Rădești 1700 loc., Bălășești 2300 loc., Drăgușeni 5500 loc., Cerțești 2200 loc., Berești-Meria 3700 loc.).
Cumulând, putem vorbi de o populație totală de 90 000 de locuitori pe o rază de 30 de kilometri în jurul localității Bălăbănești cu acces la drumul european E 581, la drumul național DN24D, la drumurile județene inter-sătești și la tronsonul de cale ferată Galați-Bârlad prin două gări – Bârlad și Berești și șase halte feroviare – Grivița, Bălăbănești(2), Docăneasa, Tălășmani și Balintești.
Datorită distanței mici dintre Bălăbănești și Bârlad, există o legătură specială, de durată, între cele două localități deoarece foarte mulți gălățeni din nordul județului au absolvit cursurile instituțiilor de învățământ bârlădene. Putem evidenția o pleiadă de intelectuali din comună printre care enumerăm pe: Gheorghe Gh. Tașcă(economist), Ștefan Procopiu(fizician), Ștefan Balaban(general), Ion Codreanu(general), Iancu Maxim(profesor), Mihai Baicu(colonel) etc. Drept urmare, putem afirma faptul că liceele bârlădene („Gheorghe Roșca Codreanu”, „Mihai Eminescu”, „Alexandru Vlahuță” etc.) și-au deschis mereu porțile elevilor din această zonă a județului Galați. Iar dacă, profitând de distanța scurtă, gălățenii din nordul județului merg la Bârlad la cumpărături sau la liceu, cu siguranță și vasluienii din sudul județului vor veni să se bucure de gheață și să practice sporturi de iarnă la Bălăbănești.
Aspecte sociale
În zona de nord a județului Galați, pe lângă nivelul economic scăzut, lipsa bazelor sportive și a unor programe care să atragă copiii și tinerii s-a transpus într-o involuție pe toate planurile, la nivelul tuturor comunităților din zonă – sportul de performanță fiind practicat de un număr extrem de mic de copii.
Când vorbim de sporturile de iarnă situația este dureroasa atât la nivel național, se poate observa acest lucru prin prisma rezultatelor obținute de România la Jocuri Olimpice recent încheiate, cât și la nivel local unde pe durata sezonului rece copiii din zonă stau închiși în casă datorită lipsei bazelor de pregătire și a personalului calificat.
Talent și voință există, mărturie stau rezultatele obținute de unii sportivi care au mers la cluburile sportive din Bârlad, putem menționa aici și două nume din Bălăbănești în persoana rugbistului Ionuț Balaban cu o frumoasă cariera la nivel național și internațional, actualmente component al echipei franceze Sporting Club Appameen, echipă din prima divizie valorică, Federale 1 sau a sportivei Angelica Codreanu – practicantă a artelor marțiale stilul „Ju Jitsu”, în cadrul „Clubului Sportiv Wazary Dojo”, câștigătoare a multor concursuri pe plan național. (Foto anul 2012: Elevi ai școlii din Bălăbănești pe terenul de sport al școlii)
Situația economică precară, lipsa investițiilor, a activităților cultural-sportive și a proiectelor de dezvoltare au condus, nu de puține ori, la derapaje nedorite ale unor tineri sau la plecare peste hotare a familiilor tinere. Cei rămași s-au resemnat sau, atrași de noile tehnologii, au uitat să mai socializeze abandonând orice formă de a practica mișcarea în echipă. Înainte, copiii și tinerii socializau în jurul unei fântâni, la o șezătoare sau într-un loc numai de ei știut. Astăzi nu ne mai putem întoarce în timp iar copiii și tinerii din această zonă, atât câți au mai rămas, au nevoie disperată de ceva nou, ce îi poate atrage și le poate schimba viața oferindu-le șansa de a performa și mai ales de a se bucura cu toții, căci împreună este cuvântul cheie – împreună sau în echipă. Au nevoie de acel loc unde să se întâlnească, să se bucure, să socializeze, să iasă în evidență – acel spațiu atractiv care să înlocuiască fântâna sau șezătoarea de pe vremuri.
Aspecte privind tradiția patinajului în zonă
În urmă cu mai bine de jumătate de secol, în iernile geroase se patina pe lacul Prodana, lac situat la intrarea în municipiul Bârlad dinspre Galați.
Într-o relatare de acum 12 ani, din paginile cotidianului electronic Xpress Bălăbănești este menționată următoarea istorisire:
„Încă din vara anului 2010, copiilor din Bălăbăneşti şi din satele din împrejurimi li s-a spus la şcoală (de către dl. profesor Pământ Neculai) că vor avea ocazia, printr-un program numit ,,10 ORE DE GHEAŢĂ”, să patineze şi să se iniţieze în patinaj la arena din Galaţi alături de copiii de 9-10 ani, componenţi ai echipei Gladiators Dunărea Galaţi. Acest program a fost gândit pentru un grup de minim 10 copii, de către Florin Munteanu, un fiu al locului, stabilit în Canada şi a avut ca idee promovarea sportului şi a unei idei de viaţă prin sport pentru copiii de la sate care nu au privilegiul de a avea acces la sportul de performanţă.
Fiindcă nu este uşor să promovezi un sport necunoscut şi să câștigi încrederea părinţilor și a copiilor, prin intermediul internetului, cititorilor li s-au împărtăşit primele noțiuni despre hocheiul gălăţean iar cei mici au fost înștiințați că într-o zi vor patina pe gheața patinoarului din Galați.
Zilele s-au scurs una câte una, iar răbdarea copilaşilor care visau la cuvintele frumoase spuse de d-l profesor întrecea orice aşteptare.
Însă, Ajunul Crăciunului le-a adus un moment magic, fiindcă tot ceea ce d-l profesor le-a promis, s-a adeverit, ba chiar mai mult de atât.
Contactat de dl. Pământ , antrenorul grupei de copii Gladiators Dunărea Galați, cu ajutorul părinţilor, au mers la Bălăbăneşti şi au asigurat transportul micuților dornici de o aventură pe care sigur şi-o vor aminti cu plăcere. Punctul de întâlnire a fost casa d-lui profesor, unde „zimbrișorii” din Bălăbăneşti (viitori componenți ai echipei „Zimbru Bălăbăneşti”) au aşteptat cele două autoturisme și unde s-au delectat cu un film istoric educativ pe care nu foarte mulţi copii l-au văzut – „DACII”!
Drumul a fost anevoios, fiindcă celor 80 de km distanţă li s-a adăugat şi răul de maşină şi ceaţa de afară, aşa că încordarea a fost maximă.
Primul loc din Galaţi unde au intrat copiii a fost vestiarul, acolo li s-au pus la dispoziţie crose, două porţi şi tentaţia unui joc pe cinste – hocheiul pe uscat. Copiii au fost serviţi cu pizza, pe care au savurat-o din plin. A urmat probarea patinelor şi a echipamentului, astfel ei au descoperit apărătorile , cotierele, umerarele , mănuşile şi căştile de hochei.
Între timp, vestiarul a devenit neîncăpător, fiindcă au mai sosit 35 de copii care s-au echipat pentru un antrenament adevărat.
Primii paşi pe gheaţă au fost nesiguri, ca ai oricărui bobocel, însă cu priceperea şi cu iscusinţa d-lui profesor Cacenski, cele 2 ore de iniţiere, parcă nici nu au fost.”
În decembrie 2016, pe stadionul municipal de la FEPA, primarul Dumitru Boroș inaugura primul patinoar artificial descoperit în municipiul Bârlad cu o suprafață de 600 de metri pătrați, patinoar destinat exclusiv publicului bârlădean fără a se lua în considerare sportul de performanță și competițiile sportive.
Anii următori, fără întrerupere, datorită numărului mare de iubitori ai patinajului, montarea unui patinoar artificial descoperit s-a transformat în tradiție iar centrul Bârladului a devenit, noua locație a suprafeței de gheață și locul de întâlnire al copiilor și tinerilor din oraș și împrejurimi în sezonul rece.
Revenind în nordul județului Galați și făcând o incursiune în timp observăm că Bălăbăneștiul a dat hocheiului gălățean și nu numai, numeroși iubitori ai sportului cu crosă și puc. Primul a fost Nicușor Munteanu – câștigător al Cupei României în anul 1988 cu C.S.M. Dunărea Galați, au urmat din aceeași familie: Cristinel Munteanu(vărul lui Nicușor Munteanu) – multiplu campion național la juniori cu C.S.S. 2 Galați, fost component și antrenor al echipei de seniori C.S.M. Dunărea Galați și antrenor secund al echipei de senioare a României, unul dintre cei mai apreciați și longevivi antrenori de juniori din țară ; Florin Munteanu – fost component al echipelor de juniori C.S.M. Dunărea Galați ; Alexandru Munteanu(fiul lui Nicușor Munteanu) – vicecampion cu echipa de juniori C.S.M. Dunărea Galați, fost component al lotului național de juniori și al echipei de seniori din Galați ; Emilia Munteanu(fiica antrenorului Cristinel Munteanu) – multiplă campioană națională la juniori, componentă a echipei naționale de tineret și participantă, în 2020, la Jocurile Olimpice de Tineret, de la Lausanne(Elveția) unde a ocupat locul 6 ; Crina Munteanu(sora Emiliei Munteanu) – fostă componentă a echipelor de juniori din Galați ; Katerina și Teodor Munteanu, foști elevi ai școlii din sat actualmente componenți ai echipelor de copii U7 și U9 – Maniwaki Mustangs, Quebec/Canada.
În toamna anului 2021 Consiliul Local al municipiului Bârlad ia în considerare varianta achiziționării definitive a unui patinoar de 600 metri pătrați, fără însă a face pasul decisiv.
O scurtă privire asupra costurilor și beneficiilor
Înainte de a enumera o parte din costuri și beneficii precizez faptul că această trecere în revistă nu reprezintă o analiză cost-beneficii conform manualului managerului de proiect, deoarece nu am făcut o analiză a opțiunilor, o analiză financiar-economică și o analiză a factorilor de senzitivitate și risc. Pe scurt, nu am cuantificat numeric nici costurile și nici beneficiile și nici nu le-am comparat pentru a stabili indicii financiari ai proiectului. Evident acest lucru trebuie realizat dar, pentru cei interesați, încerc să prezint o vedere de ansamblu.
Am pornit de la idea, că acest gen de proiecte urmărește cu precăderea dezvoltarea comunităților și promovarea lor și nu, în mod expres, profitul financiar. Dacă implementarea lui poate aduce beneficii evidente localităților și locuitorilor lor din zona de nord a judeșului Galați pe timp mediu și lung, atunci, și cu profit de1$, ele pot fi considerate proiecte de succes. E ca și cum ai investi în învățământ, statul care investește culege roadele în timp când poți într-adevăr vedea și impactul investiției la nivel de societate.
Daniel Alfredson, fostul căpitan al Senatorilor din Ottawa spunea, citez din memorie: „Hocheiul este o afacere!” La nivel profesionist acest punct de vedere este perfect valabil, la nivel de amatori este doar o investiție constantă iar beneficiile le culegi în timp.
Costurile arenei de hochei Bălăbănești pot fi clasificate în patru categorii:
- Costul studiului de fezabilitate
- Costuri de construcție
- Costuri de exploatare
- Costuri de promovare
- Costuri de dezvoltare
Costul studiului de fezabilitate
Studiul de fezabilitate a unui proiect este inclus în faza primară, înainte de demararea investițiilor, a oricărui proiect după ce s-a efectuat, în prealabil, un studiu de prefezabilitate adică după ce s-au selectat variantele de proiect. În cazul nostru, după ce am identificat oportunitatea acestei investiții, mai departe avem varianta construirii unui patinoar artificial sau amplasării unuia într-un balon presostatic, ca în final după formularea proiectului(studiul de fezabilitate) să realizăm raportul de evaluare.
Din datele avute, costul orei de lucru la un studiu de fezabilitate este în cuprins între 150 lei și 300 lei, iar numărul de ore variază în funcție de particularitățile și dificultățile proiectului. Cum orice proiect este unic, nu se cunoaște prețul exact însă se poate face o estimare.
Costuri de construcție
Construcția unei arene de hochei de capacitate redusă (500 locuri) la Bălăbănești poate fi realizată numai printr-un parteneriat între Primăria Bălăbănești, Consiliul Județean Galați și Ministerul Sportului din România cu ajutorul Companiei Naționale de Investiții.
Acest proiect poate fi pus în practică prin accesarea de fonduri europene cu atât mai mult cu cât ar urma a fi implementat într-o zonă defavorizată care necesită urgent investiții și acțiuni: – privind stoparea depopulării fructificând resursele locale, – privind încurajarea copiilor și tinerilor pentru socializare și un mod de viață sănătos prin sport și activități distractive și mai ales – privind relansarea și promovarea sporturilor de iarnă olimpice în mediul zonal(urban și rural), în perioada sezonului rece.
Un proiect cu impact regional, cu reale beneficii pentru comunitățile rurale din această parte a țării, are nevoie de sprijinul autorităților din zonă deoarece este în beneficiul tuturora și poate reprezenta oricând un exemplu de urmat în absolut toate domeniile de activitate.
În Canada, țara unde patinajul este activitatea sportivă cea mai populară pe timp de iarnă, vedem o resuscitare a comunităților locale amenințate și ele cu depopularea și chiar dispariția prin acest tip de proiecte. În țara frunzei de arțar fiecare municipalitate încearcă să-și valorifice resursele în interesele cetățenilor, comunitățile locale unindu-se și susținându-se reciproc în identificarea și valorificarea de noi oportunități.
Ungaria, țară recent medaliată cu aur(patinaj viteză) la Jocurile Olimpice de la Beijing, a implementat același model acum mai bine de două decenii, investind masiv în arene de sport de capacitate mică într-o rețea de patinoare la nivel național. Mai mult Ungaria a sponsorizat și implementat și în România, în zona Harghita-Covasna, acest sistem cu reale beneficii pentru etnicii maghiari din această zonă a țării. În 2009 la Cârța, o localitate cu 1000 de locuitori, s-a inaugurat o astfel de arena care a costat atunci aproximativ 3 milioane de euro.
La Târgul Secuiesc, localitate cu aproximativ 19 000 de locuitori, au început lucrările la patinoarul din localitate în 2004 și au fost finalizate în 2017. Investiția a costat 24 de milioane vechi și s-a realizat în mare parte prin Compania Națională de Investiții. În februarie 2021, cu sprijinul guvernului maghiar, autoritățile din Sângeorgiu de Mureș (8800 de locuitori, foto patinoar – Ski Magazine), localitate situată la limita cu municipiul Tg. Mureș, au instalat un patinoar cu pistă olimpică acoperit cu balon presostatic. Proiectul a fost finanțat cu peste 1 milion de euro de guvernul Ungariei prin intermediul Academiei de hochei din Miercurea Ciuc.
Costuri de exploatare
Costurile de exploatare pot fi susținute, printr-un management eficient, de primăria Bălăbănești prin parteneriate publice cu celelalte primării și școli din zonă sau prin parteneriate publice-private cu cei interesați.
Costurile de exploatare implică trei tipuri de costuri:
- Costuri pentru energie electrică și termică
- Costuri de întreținere și reparații
- Costuri adiacente
Costurile pentru energie electrică și termică reprezintă cea mai grea povară pentru orice patinoar artificial, cu atât mai mult cu cât traversăm o perioadă de criză energetică profundă. Însă, localitatea Bălăbănești are un atu în acest caz care merită valorificat cu prisosință. Bălăbăneștiul este poziționat într-o zonă cu potențial eolian foarte bun. Știm că energia viitorului este energia verde și mai știm că există deja companii extrem de interesate de instalarea unui parc eolian la Bălăbănești. Adoptând modelul canadian, unde s-au construit patinoare lângă hidrocentrale situate în proximitatea comunităților mici și mijlocii pentru valorificarea surplusului de energie și dezvoltarea municipalităților, Bălăbăneștiul poate face exact același lucru. Prin urmare înființarea acestui parc eolian pe teritoriul comunei Bălăbănești este una dintre cele mai mari oportunități pentru bălăbăneșteni, oportunitate care trebuie fructificată printr-un parteneriat public-privat cinstit și de durată. Mai mult, tot pe model canadian, acest tip de costuri poate fi redus cu până la 25% printr-un sistem eficient de izolație al arenei și prin utilizarea pompelor de transfer de căldură pentru asigurarea desfășurării activităților sportive, școlare și de divertisment în condiții optime.
Costurile de întreținere și reparații sunt costuri ce implică salariile personalului ce deservește patinoarul și a eventualelor probleme ce pot apare pe durata funcționării. Un patinoar de dimensiuni reduse poate fi administrat de o echipă de 7-8 persoane specializate, angajate permanent – echipă pliată pe structura unei organigrame simple și eficiente. Cheltuielile salariale ar intra în atribuțiile primăriilor și școlilor interesate de a avea acces gratuit la gheață (1 angajat/primărie sau școală fiind un efort financiar mai mult decât acceptabil). Cheltuielile cu angajații pot fi suportate și prin sponsorizări sau prin implementarea unor programe și activități private. De asemenea pentru o bună funcționare se pot avea în vedere și serviciile de voluntariat atunci când este necesar. Eventualele reparațiile pot fi suportate din bugetul local, tarife, donații sau activități de publicitate.
Costurile adiacente reprezintă paleta de costuri ce implică achiziționarea unei mașini de șlefuit gheața, cheltuieli de deplasare și achiziționare materialului sportiv etc. Achiziția unei mașini de curățat gheață(rolbă) trebuie inclusă în bugetul inițial al proiectului. Cheltuielile de deplasare pot fi acoperite de părinți, școli și primării sau prin sponsorizări. Bine întreținut, un astfel de utilaj poate avea o durată de viață de cel puțin 15 ani. Materialul sportiv poate fi achiziționat de părinți și de publicul dornic de mișcare pe timpul iernii, poate fi obținut prin intermediul federațiilor de specialitate, prin donații, sponsorizări și diferite programe și parteneriate.
Costuri de promovare
Promovarea acestui obiectiv și a activităților aferente se poate face eficient, cu costuri reduse, prin social-media. Însă cel mai bun mod de a promova un astfel de centru sportiv, este modelul canadian care are ca piloni curățenia-disciplina-comportamentul impecabil al organizatorilor și al comunității în general. O comunitate care pune accent pe aceste valori va fi întotdeauna o destinație sigură și căutată.
Costuri de dezvoltare
Aceste costuri pot fi aduse în discuție după faza de închidere a proiectului inițial și după identificarea unor oportunități noi ce pot fi cuplate acestui proiect. Ele trebuie menționate pentru a fi avute în vedere în cazul proiectărilor bugetare sau a unor noi parteneriate de dezvoltare.
Beneficiile construirii sau amplasării unui patinoar artificial în zona Bălăbănești-Bârlad
Dacă acest proiect s-ar pune în aplicare și ar fi implementat cu succes beneficiarii principali ar fi copiii și tinerii din această zonă.
- Beneficii pentru Bălăbănești
Printre beneficiile directe aduse comunei Bălăbănești am putea identifica:
- o promovare excelentă a comunei și a zonei în întreaga țară;
- crearea unor noi locuri de muncă și a unor oportunități extrem de atractive;
- reducerea infracționalității juvenile și o îmbunătățire a nivelului de socializare;
- creșterea valorii proprietăților și a investițiilor private(pensiuni, transport etc.);
- modernizarea și dezvoltarea infrastructurii;
- reducerea problemelor de sănătate;
- reducerea abandonului școlar și diversificarea activităților sportive școlare;
- creșterea numărului de elevi la școlile din zonă și apariția unor noi specializări;
- valorificarea mai bună a produselor locale(miere, fructe, legume, produse lactate etc.)
- noi parteneriate și proiecte de dezvoltare cu localitățile învecinate(trasee turistice, proiecte ecologice, proiecte educaționale, apariția turismului sportiv etc.)
- atragerea de investiții în zonă din diasporă.
- Beneficii pentru comunitățile din zonă
O mare parte din beneficiile menționate mai sus se aplică și localităților învecinate. Un semnal pozitiv, puternic din partea autorităților județene și centrale ar resuscita zona și iar oferi o șansă plauzibilă de dezvoltare. Acest lucru s-ar putea transpune într-o mobilizare activă, o conlucrare benefică tuturor și o comunicare mult mai bună la nivelul autorităților locale din această zonă. Un proiect inovator de succes azi la Bălăbănești, poate fi, prin puterea exemplului, un proiect de succes mâine la Rădești sau Berești, poimâine la Grivița, Vinderei, Drăgușeni sau Berești Meria. Dacă Galațiul și Brăila au făcut echipă pentru realizarea podului de peste Dunăre, a drumului expres și a viitorul aeroport, de ce nu ar face echipă și administrațiile locale din comunitățile menționate pentru a avea acces la servicii de calitate și o bază sportivă modernă pentru copiii și tinerii din comunitățile lor. Dacă administrațiile locale comunică și lucrează în echipă atunci copiii și tinerii vor forma echipe și vor socializa și ei mult mai bine.
- Beneficii pentru hocheiul și patinajul gălățean
Fără a ignora sau manifesta rea voință față de iubitorii sportului cu crosă și puc din municipiul Suceava, hocheiul și patinajul românesc din estul țării își desfășoară activitatea în mare parte la patinoarul artificial din Galați, singurul centru din Moldova cu rezultate notabile la nivel național și chiar internațional. Pentru hocheiul gălățean apariția unei alte arene și a unui alt centru de selecție și pregătire în județ ar fi un lucru extrem de benefic.
Patinoarul din Bălăbănești ar putea fi o bază de pregătire perfectă și pentru echipele din municipiul Galați ținând cont că arena gălățeană are de multe ori un program destul de încărcat, mai ales pe fondul înmulțirii numărului de echipe de juniori și seniori din centrul țării ce activează în campionatele naționale.
Mai mult, prin crearea unui centru de copii și juniori la Bălăbănești, echipa de seniori C.S.M Galați ar putea beneficia din plin ținând cont că se mărește semnificativ baza ei de selecție cu jucători autohtoni.
Un alt lucru care merită subliniat ar fi acela că deplasările juniorilor gălățeni din orașul de la Dunăre, în vederea susținerii meciurilor de pregătire, s-ar putea reduce de 3-4 ori și ar putea beneficia și de avantajul dublării meciurilor jucate în calitate de gazde așa cum se întâmplă de multe ori cu echipele din regiunea Harghita-Covasna, județe ce au investit masiv în acest sport.
La nivel de patinaj artistic, dacă va exista cerere se poate înființa un nou centru sau un alt punct de lucru în cadrul C.S.M. Dunărea Galați.
- Beneficii pentru sportul de iarnă românesc
Inaugurarea unui nou centru de hochei pe gheață pentru copii și juniori în județul Galați nu poate aduce decât beneficii sportului de iarnă românesc.
Dintre aceste beneficii menționăm:
- creșterea numărului de echipe și de sportivi în competițiile naționale;
- creșterea arealului de selecție;
- consolidarea hocheiului și a patinajului în estul țării;
- promovarea sporturilor de iarnă în zone defavorizate;
Autor: Florin Munteanu
Leave a Reply