O perspectivă modernă asupra unui fenomen vechi de când lumea

Cercetările doamnei dr. Daniela Gîfu deschid o poartă către un drum nou pentru literatura de specialitate din România. Comunicarea politică şi campanile electorale au făcut, încă din anii ’90, obiectul a numeroase cărţi, care apar, de atunci, într-un ritm din ce în ce mai susţinut, confirmând, astfel, interesul profesioniştilor, dar şi al publicului larg, pentru un domeniu monopolizat, în vremea comunismului, de mânuitorii celebrei „limbi de lemn”. Dintre aceste apariţii, unele s-au înscris în genul „document” – jurnalistic sau istoric – , altele au avut un pronunţat caracter memorialistic. În sfârşit, îmbucurător de multe, în special în ultimii ani, s-au constituit într-un corp de lucrări propriu-zis ştiinţifice, fiind rezultatul unor cercetări obiective, sistematice şi riguroase.

Cartea pe care o aveţi în faţă impresionează de la prima vedere prin ceea ce am putea numi ispita exhaustivităţii. Autoarea nu s-a mulţumit să prezinte sec metoda şi aparatul de lucru pe care le propune în urma unor ani buni de cercetare, ci s-a străduit să ofere cititorilor o vastă privire de ansamblu asupra temeiurilor comunicării politice, în general, şi ale discursului politic, în particular. Lectorul are în faţă o abordare globală, comprehensivă şi comparativă a rostului, rolului, scopurilor şi metodelor comunicării politice în lumea contemporană. În acest peisaj general, analiza de conţinut propusă de autoare este un instrument deopotrivă de orientare şi de ordonare a domeniului. După câte ştim, în spaţiul românesc, până la cercetările dr. Gîfu, nu a fost abordată chestiunea laturii cantitative a analizei semantice a discursului politic. Acesta este un prim merit al lucrării, merit deloc de neglijat, având în vedere că analiza de conţinut, deşi întemeiată cu destul timp în urmă (Osgood, 1959), presupune o metodologie şi un aparat de lucru extrem de laborioase, evitate sau, în cel mai bun caz, simplificate, chiar şi în ţări cu tradiţie în cercetarea comunicării politice şi care alocă resurse consistente în acest domeniu.

Un al doilea merit al lucrării – şi, probabil, cel mai însemnat – este efortul autoarei de a elabora un aparat de analiză original, adaptat nu numai limbii române, ci şi unui anumit spirit care domină viaţa politică actuală din ţara noastră. Ceea ce ar putea părea la prima vedere o simplă adaptare a unui program conceput în Statele Unite este, de fapt, un produs original, care a evoluat foarte departe de modelul său american. Este rodul unei munci titanice, susţinută şi de pregătirea de bază a autoarei (absolventă a Facultăţii de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi), dar şi de o implicare activă în zona publică, experienţă care i-a permis nuanţarea adecvată şi temeinică a categoriilor semantice propuse în aparatul analitic.

Al treilea merit evident al lucrării este deschiderea către utilitatea practică. Dincolo de originalitatea abordării interdisciplinare, o premieră teoretică, dr. Gîfu ne arată că metoda propusă de domnia sa este şi (relativ) uşor de aplicat practic. Este un merit deloc de neglijat, cu atât mai mult cu cât parcurgem o perioadă în care voci importante ale opiniei publice acuză, mai mult sau mai puţin subiectiv, o degradare majoră atât a formei, cât şi a fondului discursului politic din ţara noastră. Orice metodă cantitativă permite comparaţii pe baze obiective între diverse fenomene sau procese. Metoda cercetată de către autoare va permite compararea discursurilor şi textelor politice. În ce fel va schimba acest demers calitatea politicii şi a politicienilor? E, bineînţeles, dificil de anticipat! Păstrând, fireşte, proporţiile, putem să ne amintim că toate descoperirile ştiinţifice care au fost aplicate practice au generat schimbări – mai mici sau mai mari – şi în comportamentul de zi cu zi al oamenilor. Un „scanner de discursuri”, aşa cum ar putea fi caracterizată metoda pusă la punct de Daniela Gîfu, va contribui, în mod sigur, la o mai bună (auto)disciplină a politicienilor.

Ajunşi în acest punct, merită să facem un comentariu asupra titlului – inspirat! – al volumului de faţă. Turnul Babel al discursului politic se prăbuşeşte cam la fiecare sfârşit de mandat, dar construcţia este reluată – cu o tenacitate sisifică – odată cu fiecare nouă campanie electorală. Iar titlul ne sugerează două posibile cauze ale prăbuşirilor: şi consistenţa cărămizilor, dar şi (ne)priceperea zidarilor.

Pentru toate aceste lucruri, Temeliile Turnului Babel este o carte a cărei publicare la Editura Academiei este un demers important atât pentru comunitatea ştiinţifică din ţara noastră, cât şi pentru societatea românească, în general.

Autor: Radu ENACHE