Jeravățul își are izvorul lângă satul Obârşeni (judeţul Vaslui) şi udă pe rând satele: Gara Tălăşmani, Docăneasa, Gara Docăneasa, Lungeşti și Griviţa. Se varsă în râul Bârlad, puţin mai la nord de comuna Griviţa. Cursul pârâului, cu apă permanentă, orientat pe direcţia est-vest, are o lungime de 30 de kilometri, din care 9 kilometri pe teritoriul comunei Bălăbăneşti. Panta medie este de 6%. Bazinul hidrografic are o suprafaţă de 17 kilometri pătrați.
Numele pârâului are mai multe variante: Jeravăţ, Juravăţ, Jăravăţ, Jaravăţ, Jiravăţ – ar veni de la jir – fructul fagului, arbore care se găseşte în pădurile ce acoperă versanţii în partea superioară a văii.
De la jumătatea sec. al XIII-lea şi până în sec. al XIX-lea (după 1900) Jeravițul a fost menţionat în multe documente, fiind unul dintre puţinele râuri din România care curg pe direcția nord. Iată câteva dintre aceste menţiuni:
2 august 1414 (6922), Suceava
Alexandru cel Bun voievod daruiește lui Toader Pitic și fratelui său, Dragul, satele unde a fost Veriș Stanislav, la Cobila, unde au fost cneji Lie și Țigăneștii, la gura Jeravațului, și unde sînt cneji Tamaș și Ivan, pe Bîrlad, cu hotarele lor vechi. (pl.X)
19 septembrie 1436 (6944), Suceava
Ilie și Ștefan voievozi dăruiesc lui Dan Mesehnă satul Ruja Petru și satele Onești, Cîtești, Virișești și Selevestreani, la Cobîle Sîrbi și Șcheieni, pe Hubalna, Liești, la Gura Jeravățului, precum și Cavadinești și satul Badea, pe Horincea, toate cu hotarele lor vechi (pl XLIV).
1436 (6944) septembrie 19 – Suceava
„Din mila lui Dumnezeu, noi Ilie voievod, domn al Țării Moldovei, și fratele domniei mele, Ștefan voievod. Facem cunoscut, cu aceasta carte a noastră, celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că această adevărată slugă și boier al nostrum credincios, pan Dan Mesehnă, a slujit mai înainte sfîntrăposatului părintelui nostrum cu dreaptă și credincioasa slujbă. De aceea, noi, văzînd dreapta si credincioasa lui slujbă către noi, l-<am> miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat, în țara noastră Moldova, opt sate, anumeȘ Ruja Petru, la Cobîlă, și Onești, și Cîteștii, și Virișeștii și Selevestreanii și, pe Hubalna, Sîrbii și Ș<che> ianii , și Liesti, la gura Jeravățului, și, pe Horincea, Cavadinești și Badea .Aceasta să-i fie lui uric, cu tot venitul, lui, și copiilor lui, și nepoților lui, și strănepoților lui, și strănepoților lui și întregului lui neam, cine va fi cel mai apropiat.
Iar hotarul acestor sate [sate] să fie cu toate hotarele lor vechi.
Iar la aceasta este credința domniei mele mai sus-scrise, Ilie voievod, și credința iubitului fiu al domniei mele, Roman, și credința panului Vîlcea, și credința panului Hudici și a copiilor lui, credința panului Uncleat și a copiilor lui, și credința panului Mihail Popșa, și credința panului Stan Bîrlici, și credința panului Șteful al lui Jumătate și a fratelui său, pan Mîndrea, credința panului Isaia, credința panului Duma al lui Limbădulce și a fratelui său, pan Mircea, credința panului Lazor și a fratelui său, pan Stanciul postelnic, credința panului Cozma și a lui Șandru, și credința panului Vitolt, credința panului Bălo<ș> ceașn>ic, credința panului Berendei stolnic, credința panului Fîrău, credința panului Manoil Grecu, credința panului <Alexandr> u spătar, credința panului Boguș și a fratelui său, pan Pașco, credința panului Hodco de la Mamurinți <și a fratelui>1 său pan Leu, și a copiilor lor, credință <pan>1ului <Crîst> ea <Negru>2, credința panului Stanciul comis, credința <panului> One Carcică, credința panului Roman și credința tuturor boierilor noștri, mari și mici.
Iar după viața noastră, <pe cine> îl va alege Dumnezeu să fie domn al țării noastre, Moldova, sau din frații noștri sau din <copii> noștri sau din neamul nostru, acela să le întărească și să le împuternicească dania noastră pentru că am <dat> pentru dreapta și credincioasa lui slujbă.
Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor mai sus-scrise, am poruncit slugii noastre credincioase, Dinisco logofăt, să scrie și să atîrne pecetea noastră la <această> carte a noastră.
Și a scris Pașco gramatic, la Suceava, în anul 6944. 1436. septembrie 19 ind7.”
iunie 1436(6944)
Se vorbeşte de „Săliştea Fundeştilor, pe Jeravăţ între popa Mircea şi Petre Lungu”
5 decembrie 1460 (6968), Bârlad
Uric de la Ştefan cel Mare, pentru satul Româneşti(actualmente Bălăbănești) pe „Jeravăţ, ambele părţi”.
Traducerea textului cărții de judecată(uricului)
(Prima menţiune a satului Bălăbăneşti -Româneşti)
„Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei.
Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor auzi citindu-se, cînd aceasta va fi de trebuinţă cuiva, că au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri slugile noastre, anume Ivaşco comis To(to)ma Dimitrescul şi Coste Turbure, şi s-au pârât pentru satele anume Săseşti, pe Bârlad, şi pentru satul Româneşti, unde a fost Roman, pe Jeravăţ, amândouă părţile. Şi s-au pârât ce s-au pârât, însă pan Ivaşco, cu privilegiile socrului său, pan Ion Vistier, a câştigat cu toată dreptatea şi judecata, iar Toma Dumitrescul şi Coste Turbure, cu toate neamurile lor, au pierdut cu privilegiile lor, cu toată dreptatea şi legea. Şi mai mult să nu pârască, nici să nu pomenească pentru aceste sate, niciodată în veci.
Deci, noi, văzând câştigul panului Ivaşco, şi noi de asemenea am dat şi am întărit aceste sate mai înainte – spuse, anume Săseşti, pe Bârlad, şi Româneşti, pe Jeravăţ, amândouă părţile, slugii noastre, pan Ivaşco comis, să-i fie de la noi uric, cu tot venitul, lui şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor lui şi întregului său neam, cine va fi cel mai apropiat, să le fie neclintit niciodată, în veci.
Iar hotarul să fie după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac.
Şi peste toate acestea noi am pus, zavescă 100 de ruble de argint slugii noastre, panului Ivaşco, şi copiilor lui şi întregului său neam, ca oricând şi în orice zile şi ceasuri ar voi Toma sau Coste, sau copii lor, sau fraţii(lor), sau tot neamul lor să pârască sau să pomenească lui Ivaşco, sau copiilor lui, sau fraţilor lui, sau întregului său neam, acela să ne plătească zavesca mai sus-scrisă, 100 de ruble de argint.
Iar la aceasta a fost martor însumi domnia mea, mai sus-scrisul Ştefan voievod, şi mitropolitul nostru, chir Theoctist, şi panii noştri: pan Duma a lui Brae, p(an) Manoilă, pan Stanciul, pan Vlaicul pârcălab, pan Goian vornic, pan Micu Crai, pan Lazea, pan Albul, pan Hodco al lui Creţu, pan Isaiia de Nea(mţ), pan Steţco Dămăcuş, pan Petrică a lui Iachim, pan Cozmiţea, pan Ion Bucium, pan Buhtea, pan Fetio, pan Sacâş spătar, pan Iuga vistier, pan Tador ceaşnic, pan Craşnâş postelnic, pan Zbierea stolnic, pan Ion comis şi alţii destui, pani mari şi mici.
Iar pentru mai mare putere a tuturor celor sus-scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Dobrul logofăt, să scrie şi să atârne pecetea noastră şi la această carte a noastră.
A scris Isaiia a lui Şuşman, la Bârlad, în anul 6968(1460), luna decembrie, 5.”
1491
Ioan vistiernic vinde pe 200 de zloţi tătărăşti lui Stanciu satul Drăghişani, pe Jeravăţ (lângă Lungeşti)
16 Ianuarie 1495
Se aminteşte într-un document dat de Ştefan cel Mare satul Popeşti pe Jeravăţ. Satul este întărit lui Petre Ghiughiu pe locul unde a fost moşul său preotul Mircea şi mănăstirea acestuia.
1495
Ştefan cel Mare stabileşte hotarele ocolului târgului Bîrlad. Hotarul trecea prin albia minoră a Jeravăţului, mai sus de Vicoleni, sat la nord de Bălăbăneşti.
1676
Zapis al lui Antonie Ruset voievod prin care împuterniceşte pe Constantin Jora şi pe Vasile Gheuca a opri şi a ţine și părţile din Românesti, Comăneşti şi Hărmăneşti, pe Jeravaţ şi a ţine satul Jorăşti.
1685
Chiriac şi ai lui vând jumătate de „bătrân” din moşia Româneşti de pe Jeravăţ.
1740
Grigore Ghica voievod întăreşte nepoţilor lui Dumitrescu stăpânirea pe mai multe moşii, printre care şi o parte a Româneştilor de pe apa Jeravăţului.
1783
Carte a lui Alexandru Constantin voievod către isprăvnicia Tutovei, după o jalbă a lui Ion Căpăţână, având stăpânirea pe unele părţi din moşia Româneşti de pe Jeravăţ
1806
Scrisoare către răzăşii de Bălăbăneşti, pe Jeravăţ, pentru a se înfăţişa la judecata domnească.
Cercetări, studiu și analiză: Florin Munteanu / Nicolae Pământ / Anca Munteanu
Surse: „Monografie – Bălăbănești un sat de răzăși” – Nicolae Pământ / Florin Munteanu / Delia Elena Guță(Pământ) , „Răzeșii de Bălăbănești” – G.F. Tașcă, „Documenta Romaniae Historica” A. Moldova Vol I- Academia de Știinte sociale și politice a R.P.R.
Leave a Reply