Măi frate!

Să nu-ți vinzi române, sufletul și glia
Doar odată prețul îți va fi plătit
Pe o nimica toată, străinii vor iarăși
Tot ce-ai moștenit, de la ai tăi bunici

Să nu plângi române, de-ai rămas pe drumuri
Fără de izvoare, fără de păduri
Eu ți-am dat de toate, tu ai plecat în lume
Și ai lăsat în urmă,  lacrimi în cămine

Să nu crezi române c-acolo ți-e bine
Fără de părinți și fără de griji
Ai avut o țară, ai dat-o pe-o slujbă
Ți-ai schimbat și neamul, ce brânză ai făcut?!

De te vei întoarce, la ai tăi vreodată
Pașii te vor duce într-un parc de cruci
Să te duci măi frate la o mănăstire,
S-asculți cum te cheamă – toaca printre sfinți

Autor: Vasile Jăravăț