Strămoșii Bălăbăneștenilor, după mărturisirea bătrânilor Simion Vârgolici și Lupu Balaban oameni trecuți de vârsta de 80 de ani la 1 iunie 1757
Moșia din Românești a paharnicului Roman, boier în timpul domniei lui Ștefan cel Mare al cărui nume este menționat și în uricul de la 5 decembrie 1460 ce atestă documentar satul Românești(Bălăbănești), a fost înconjurată și jefuită de tătari ; prădători care i-au luat și fata în robie. Paharnicul Roman promite fata celui ce o scoate din mâinile lor. Se știe că au fost doi frați, neguțători de cirezi de boi, străini acestor locuri (greci sau sârbi) unul Pechi și celălalt, “nu i se ține minte numele, care au luat pe strămoașa Adămeștilor, și dintr-acela sunt Adămeștii”. În timpul evenimentelor Pechi s-a întâmplat să fie în preajma moșiei Românești și aflând de promisiunea vel paharnicului Roman se încumetă a pleca pe urmele tătarilor și reușește să-i scoată fata din robie. Boierul își respectă promisiunea făcută și-i dă binecuvântarea fetei să se mărite cu Pechi. Vine pe lume primul Balaban și acest Balaban a avut șase feciori, nepoți ai paharnicului Roman, după cum urmează: Pechi fiul lui Balaban, Picoș fratele lui Pechi, Aftenie, Vasilie, Grigorie și Toader, respectiv patru fete: Buna Focșoi, Antoniia, Mărica și Ioana.
Eroul legendei istorice a satului Bălăbănești este Pechi(e), un neguțător străin de cirezi de boi care a fost ginerele paharnicului Roman fapt confirmat de două documente extrem de importante pentru istoria satului și anume : cartea lui Eustatie Dabija Voievod de la 9 septembrie 1664 “privind băștinarea neamului Bălăbănesc la stăpânirea moșiei Românești, ca fiind curgători din Balaban, fiul lui Pechi, care Pechi a fost ginerele lui Roman” și izvodul de la 1 iunie 1757 privind strămoșii bălăbăneștilor , după mărturisirea bătrânilor Simion Vârgolici și Lupu Balaban, oameni trecuți de vârsta de 80 de ani.
Varianta legendei publicată de inginerul silvic I.E. Balaban la 28 ianuarie 1923 în care erou principal este Lupu Balaban, administrator al moșiei paharnicului Roman și salvator al Floricăi, nu este susținută de nici un document. Lupu Balaban este un răzeș de seamă al satului care a trăit în perioada delimitată de sfârșitul sec. al XVII-lea – mijlocul sec al XVIII-lea în timp ce uricul de la 5 decembrie 1460 îl consemnează pe paharnicul Roman ca fiind trăitor pe meleagurile Româneștilor la sfârșitul sec. al XIV-lea – mijlocul sec. al XV-lea, fiind în viață când tătarii i-au răpit fata. Nici numele fetei boierului Roman – Florica – nu apare specificat în vreun izvod prior variantei ing. silvic Balaban, ea este menționată în documente ca fiind o tânără domniță ( “fată mari”) ce ulterior va deveni soția lui Pechi și mama primului Balaban.
Regretatul G.F Tașcă este singurul care constată discrepanța între varianta legendei lui I.E. Balaban publicată de I. Antonovici în Documente Bârlădene în anul 1924 și documentul oficial(de la 1 iunie 1757) care redă desfășurarea evenimentelor legendei satului. El atribuie lui Pechi sau Peche calitatea de erou principal al legendei așa cum susțin mărturiile vechi scrise în sec. XVII și sec. XVIII, dar, în studiul său “Bălăbănești – Contribuții Documentar -Istorice” publicat la Galați în anul 1981 de către Muzeul Județean de Istorie Galați, face următoarea precizare: “De altfel, Căpățână este porecla atribuită unui Manolache Balaban cu capul mare, poreclă transformată în nume de familie(vezi Bibl. Acad. R.S.R., M.S. 119-VII). Numele de Balaban este de asemenea o poreclă atribuită unui om voinic, Pechi sau Peche, care s-a încumetat să scoată , prin luptă, din robia unor invadatori tătari, pe Florica, fiica paharnicului Roman din Românești”. De menționat este și faptul că primul Balaban (fiul lui Pechi și al fetei paharnicului Roman) atribuie numele tatălui său (Pechi) primului băiat din cei șase pe care i-a avut. Aici apare primul mister al legendei. Este Balaban porecla(transformată în nume) a lui Pechi(ginerele paharnicului Roman, eroul legendei satului) sau doar a fiului lui Pechi(nepotul paharnicului Roman)? Este interesant acest aspect deoarece el punctează geneza denumirii satului Bălăbănești și a arborelui genealogic al balabanilor din Bălăbănești. (……)
În ultimii zece ani am auzit și citit cel puțin zece variante ale legendei satului Bălăbănești. Eliminând inadvertențele privind eroul principal consider varianta inginerului silvic I.E. Balaban cea mai frumoasă și completă. Materialul prezentat reprezintă un mic rezumat al unui studiu pe care sper să-l finalizez într-un viitor nu prea îndepărtat. Închei afirmând că astăzi se împlinesc 556 de ani de la prima atestare documentară a satului, atestare confirmată de uricul de la 5 decembrie 1460 din timpul domniei lui Ștefan cel Mare ; uric ce nu reprezintă altceva decât certificatul de naștere al satului.
La mulți ani, Bălăbănești! Sper ca într-o bună zi locuitorii tăi să aibă mai multă grijă de tine și să-ți cinstească istoria și eroii așă cum se cuvine! ….. cu demnitate și respect!
Text: Florin Munteanu
Leave a Reply