• Contact
  • Publicitate
  • Echipa Xpress

Xpress Balabanesti

  • Noutăți
  • Bine ați venit!
    • Istorie
    • Ghid turistic
    • Rețete de la bunici
    • Album Foto
  • Educație
    • Gradinița
    • Unități școlare
    • Cohorta „Bogdan Vodă”
    • Biblioteca „G.F.Tașcă”
    • Căminul Cultural
  • Servicii publice
    • Sănătate
    • Administrație
    • Lăcașe de cult
    • Transport în comun
    • Diverse
    • Anunţuri
  • Destine
    • Eroi ai neamului
    • Veterani de război
    • Memorialul durerii
    • Personalităţi
    • Premianți și olimpici
  • Zona Xpress
    • Bălăbănești
    • Bălășești
    • Berești
    • Drăgușeni
    • Grivița
    • Jorăști
    • Rădești
    • Vârlezi
    • Vinderei
  • XPRESS-FM
    • Viața la țară
    • Sport și agroturism
    • Ion Zimbru
    • Daniela Gîfu
    • Nicolae Pământ
    • Ioan Bodea
    • Florin Munteanu
  • Ai noștri
    • Basarabia
    • Bucovina de nord
    • Bugeac
    • Transnistria
    • Timoc
    • Voievodina
    • Cadrilater
    • Diaspora
Viaţa Liberă Galaţi: La început de mileniu, pe urmele Sfântului Rafail

Viaţa Liberă Galaţi: La început de mileniu, pe urmele Sfântului Rafail

August 12, 2012 By Florin 6 Comments

Satul Bursucani şi cătunul Zimbru, aparţinătoare comunei Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, sunt două destinaţii din Ţara de Jos a Moldovei care ar trebui să fie în atenţia şi între itinerariile preferate ale gălăţenilor. Mai ales să fie o prioritate pe agenda de lucru a autorităţilor locale şi judeţene, fiindcă „bucata de pământ” de la Bursucani şi Zimbru „este loc sfânt”.

Aceasta a fost atenţionarea pe care Ghiţă Creţu, un localnic din Zimbru, a adresat-o prin 1992-93 primarului de atunci şi de astăzi Dorin Codreanu, de la Bălăbăneşti, când edilul a început să le restituie ţăranilor pământul confiscat de statul comunist.

De prin 1959 şi până în anul de răscruce 1990, la Bursucani şi Zimbru, creştinii au strâns din dinţi şi au ascuns cum au ştiut mai bine comorile de suflet ortodox care au mai rămas de la Schitul “Zimbru”, după instalarea regimului ateist. La început de mileniu III, pitorescul cătun Zimbru, ascuns între dealurile golaşe şi îngălbenite de arşiţa soarelui, mai păstrează încă aerul patriarhal al vechii aşezări călugăreşti de veac XVIII.

“Am văzut că ies oasele afară…”

„Prin 1959-60, fosta conducere a intrat cu buldozerul peste Schitul Maicilor de la Zimbru şi atunci tata şi vreo câţiva vecini au ascuns în grădina noastră ce s-a mai putut din fostul schit: clopotul şi crucea maicii Magdalena, care s-a nevoit aici”, ne mărturisea Ioan Mihai, localnic din Zimbru. „Atunci, fostul cimitir al schitului a fost făcut una cu pământul şi când am văzut că din pământ ies oasele afară i-am zis tractoristului să ocolească cimitirul”, spune Gicu Boza, om al locului.

Istorie îngropată în pământ

În 1990, după ce libertatea de credinţă nu a mai fost un drept interzis, creştinii din Zimbru şi Bursucani au început să scoată la iveală istoria acestui loc, istorie ce stătea îngropată în pământ. Mai întâi, preotul şi creştinii au reaprins candela pe care o ţinea aprinsă un bătrân ce se îngrijea de biserica Schitului Zimbru după cutremurul din 1940. Reveniţi Acasă, în Biserică, oamenii din Zimbru, împreună cu părintele Cezar Gagiu au ridicat pe locul cimitirului o troiţă şi au aşezat în policadrul cerului clopotul.

Şi din 2008, strigătul clopotului de aici aduce parcă a chemare sfântă. În acel an, creştinii s-au aflat în faţa unei uimiri când au auzit că Sfântul Rafail de la Agapia este înaintaşul lor, născut la Bursucani. Atunci au înţeles că sunt urmaşii urmaşilor Sfântului; că pământul pe care i-a aşezat, vremelnic, Dumnezeu este pământ sfânt. “Din 1990, prin grija Înalt Prea Sfinţitului Părinte Casian aici a fost reluată rugăciunea, iar în 2009 a fost pusă o piatră de temelie pentru rezidirea vechiului Schit Zimbru. Încă mai este de lucru, dar sperăm ca până la hramul următor, din 21 iulie, când îl cinstim pe Sfântul nostru Rafail, să ne ajute Dumnezeu să ridicăm biserica de la Schitul Maicilor”, îşi exprimă speranţa Ioan Mihai.

Apa e la mare preţ

Bursucii şi zimbrii, animalele care trăiau în aceste locuri şi de la care îşi trag numele cele două localităţi, reţinem din însemnările deputatului şi profesorului Moise N. Pacu, în „Cartea judeţului Covurlui”, s-au retras demult prin codrii umbroşi din nordul Moldovei. Lipsa pădurilor din Ţara de Jos a Moldovei – altădată plină de stejari, tei şi alte foiase – a transformat cătunul Zimbru, unde astăzi mai sunt vreo 26 de „fumuri”, într-un pol al secetei. Apa e la mare preţ, iar oamenii din cătunul Zimbru merg la jumătate de kilometru ca să aducă apă de la o fântână încă nesecată. „Schitul Zimbru era în vechime între puţinele aşezări care avea un sistem de alimentare cu apă, adusă printr-un sistem de canale cu olane, ceea ce dovedeşte importanţa care i se dădea locului”, spune părintele Cezar.

Acum, în mijlocul Dealului Zimbru strălucesc pâlcuri de cereale arse de soare. „E o secetă cumplită… Nu ştim unde să ne mai ascundem, atât de mult s-a schimbat natura pe aici, atât de mult ne-am schimbat şi noi, oamenii. Dacă Dumnezeu nu ne mai aude rugăciunile e pentru că ne-am înrăit, ne-am îndepărtat atât de mult de viaţa curată pe care o duceau odinioară creştinii de pe aici”, se plânge Ioan Mihai.

La Zimbru şi Bursucani, paşii sfinţilor vin înspre noi din străfundul istoriei. Candelele s-au reaprins, clopotul bate iarăşi şi, peste câmpia în arşiţă, glasul lui Dumnezeu s-a făcut ecou: “Ai gijă, fiule, pământul pe care-l păşeşti este sfânt!…

Autor: Maria Stanciu
Sursa: Viaţa Liberă Galaţi

Filed Under: Bălăbănești, Noutăți

Comments

  1. roma says

    August 14, 2012 at 7:56 pm

    Astia de la viata libera sa faca reportaje si inspirate din viata cotidiana despre dramele pe care le suporta tarani nu pomenesc deloc .

    Reply
  2. Gica says

    October 18, 2013 at 7:09 am

    Foarte putin a lipsit si aceste sate ar fi fost sterse de tot cu lama buldozerior. Nu stiu cat a contat dar stiu ca locuitorii acestor locurii s-au opus acestor lucrii si au facut memorii semnate de mojoritate catre autoritatile de atuncii, poate ar fii interesant ca acestea, in cazul ca mai exista, sa fie adusa la cunostinta publicului sau macar urmasilor care locuesc in aceste sate.

    Reply
  3. ion luca bursucaneanu says

    July 27, 2014 at 10:35 am

    Citnind cele scrise de diversi,Me-u produs un gust amar lucruile stiute si raststiute.Nu putem uita lucrile facute rau de concetateni nostri,cre este drept fac parte din isotie , o istorie negatv,care nici in vis nu trbuie sa ne-oamintm.

    Eu sunt de parera ca mai intai sa se descrie istoria,pana la venirea pestei rosi .,Cum traiau locuitori tintutuli Moldvi si nu numai . Deci intreaga tara.In feulu asta crd eu ca populatia nascuta dupa anul1945, va putea constiza, ce vrea sa evidentieze, ceia ce au vrut sa semnalizeze cei ,ceau arencat cate o sulita franta.(pana nu ti cunosti trecutul nuti poti calauzi vitprul.)

    Reply
  4. ion luca bursucaneanu says

    July 27, 2014 at 10:39 am

    Parerea ca cunoasterea arborilui genialogic te ajuta sa intelegi mai bine.

    Reply
  5. ion luca bursucaneanu says

    July 29, 2014 at 9:10 pm

    Monografia localitati bursucan odiioara com .Bursucani jud covului, alcatuita catunile zimbrusi ghinghesti.

    Numara astazi peste 400 familii, majoritatea avand 1-60ani sosea nationalaasfaltata care leaga sudul cu cele doua porturi, Galati si Braila de centrul al Moldovei Iasul. piesaje incantatoar, co interesanta descoperire din neolitic epoca .,Bronzului pe valea Bucovului ,via Galati-Beresti cu vestitul tunel de cale ferata Talsmsnul/ Si numeroasele orase aparute in peisaj
    Despre asta cred eu car fi interesant sa se vorbiasca .,Pentru a se pute ajunge la evnementile de mai tarziu pana in zilele noastre , caci dupa cunostinta elenu au lpisit ,tinduse cont ca:pe aici a fost una din linile de retreagere a nemtilor ,fugriti de armatele natyunilor Unite.(imi cer scuze dar eu am vazut la timpul acela)

    Reply
  6. ion luca bursucaneanu says

    July 30, 2014 at 7:49 pm

    Im-icer scuze denumirea….. bucvului este gresit

    Reply

Leave a Reply Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Subscribe


Aici puteți citi monografia!




February 2023
M T W T F S S
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728  
« Aug    

Comentarii recente

  • Elena on Pagini in memoriam – Munca și cuvântul prof. Nicolae Pământ (I)
  • Observatorul on Pământ se întoarce-n pământ
  • Ioan B on Fragment din Planul de Dezvoltare al Comunei Bălăbănești (P.D.C.B)
  • Bogdan on La bal
  • Observatorul on Omul mândru

    Translate to:

    Powered by Google Translate.
Copyright © 2023 Xpress Balabanesti
Grafică și Administrare Web - Hello