La Hârjauca s-a desfăşurat cea de-a IX-a ediţie a Festivalului etniilor

Ediţia a IX-a a Festivalului Etniilor, desfăşurată la 27 septembrie la Staţiunea balneoclimaterică „Codru” din s. Hârjauca, s-a bucurat de un succes considerabil. Reprezentanţii celor trei etnii conlocuitoare ale raionului Călăraşi – ucraineni, ruşi şi rromi, au venit cu un program artistic vast, aducând în scenă specificul minorităţilor din care sunt parte.

Sala a fost plăcut surprinsă de dansurile şi melodiile incitante ale rromilor de la Parcani, dar şi de cântecele fine ale ucrainenilor şi ruşilor veniţi la festival. Armonia cântecelor populare româneşti a fost adusă în scenă de Formaţia folclorică „Doruleţ” din s. Hârjauca, de Ana Benderschi de la Răciula, de Ansamblul folcloric „Struguraş” din aceeaşi localitate, precum şi de solistele Tarafului „Bondiţa” de la Bravicea: Cristina Navorschi, Dana Iurcu şi Veronica Doronin. Şi Ansamblul vocal „Steaua Dorului” de la Colegiul Pedagogic „Alexandru cel Bun” a fermecat publicul cu melodii de suflet. Cântece ruseşti au venit din partea Liceului Teoretic „Mihail Lomonosov” din or. Călăraşi, dar şi a solistelor Viorica Postolachi, Natalia Doronin şi Svetlana Vaniutchin. Ansamblul folcloric de la Grădiniţa de copii din s. Hârjauca a adus în scenă cântece populare ucraineşti, iar Dinastia Vasilco de la Parcani a reuşit să scoale sala în picioare prin dansurile şi melodiile lor focoase.

Astfel, în scenă s-au perindat artişti de generaţii diferite, începând cu copiii de la grădiniţă şi încheind cu persoane în etate. Acest lucru a demonstrat, încă o dată, că ştafeta cântecului e preluată cu dragoste de către tânăra generaţie.

Nu au lipsit de la festival nici meşterii populari care au cucerit vizitatorii prin expoziţii de excepţie. Lucrările Eugeniei Moldovanu, vestita meşteriţă de lucrări din fibre vegetale, a captat atenţia tuturor celor veniţi duminică la Hârjauca.

Dl Sergiu Cojocaru, şeful Secţiei Cultură Călăraşi, s-a arătat încrezător de faptul că următoarea ediţie a Festivalului Etniilor va fi una şi mai reuşită, iar prin scenariul pregătit se va promova atât cântecul, dansul şi costumul naţional, cât şi bucătăria tradiţională a fiecărei etnii în parte, meşteşugurile etc. Acest lucru va permite lărgirea prezentării spectrului de tradiţii şi îmbinarea reuşită a artei culinare cu cea muzicală şi a meşteşugului.

Autor: Doina Chicu

Articol preluat din publicaţia Călăraşii, Basarabia, 2 octombrie 2009.