Județul Galați ar putea avea a-V-a rezervație de zimbri din țară, la Bălăbănești

România are astăzi o populație de 106 zimbri distribuiți în patru rezervații și trei grădini zoologice. Majoritatea exemplarelor sunt în Dâmbovița (rezervația de la Neaga-Bucşani, cea mai mare din țară, peste 50 de exemplare), Neamţ (rezervația de zimbri “Dragoș-Vodă” din comuna Vânători-Neamț cea mai întinsă din țară are 7 exemplare în captivitate și 21 în libertate), Hunedoara (rezervația Haţeg-Silvuţ, 11 exemplare, 6 dintre ei sunt pui născuți în ultimii trei ani) și Brașov (comuna Vama Buzăului, rezervația “Valea Zimbrilor” întinsă pe o suprafață de 92 ha). Mai întâlnim câțiva zimbri în grădinile zoologice din Târgovişte, Bucureşti şi mai nou la Reşiţa.

Pe teritoriul județului Galați nu există nici un exemplar însă ideea unei mici rezervații de zimbri în nordul județului Galați, la Bălăbănești, a stârnit curiozitatea unor cititori și specialiști din domeniul silviculturii în urma publicării unui articol pe această temă acum un an.

Împăratul codrilor (zimbrul sau bourul) în istoricul Bălăbăneștiului

Zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat, are o lungime de până la trei metri și o înălțime de maxim doi, cântărind de la 300 la 900 kg. Zimbrii preferă pajiștile și poienile din pădure și rar depășesc vârsta de 25 de ani în rezervații.

Bălăbăneștiul situat mereu la frontiera dintre județe(ținuturi) (Tutova-Covurlui sau Galați-Vaslui) era în trecut parte componentă a unei păduri vaste(denumită “Codrul cel Mare”) plină de vietăți, codru secular ce se întindea pe câteva zeci de mii de hectare dincolo de Bârlad. “În ținutul Tutova harta din 1835 consemnează mai întâi un masiv păduros mare care începe din nordul Covurluiului de la satele Golășeia (59 gospodării), merge spre miazănoapte isprăvindu-se la satele tutovene Banca (81 gospodării), Ghermănești (118 gospodării) și Stoeșteștii (99 gospodării).” [Constantin C. Giurescu / “Istoria pădurilor românești din cele mai vechi timpuri până astăzi”, pg 176]

Pe raza comunei Bălăbănești întâlnim și astăzi câteva toponime care amintesc de prezența acestui simbol al Moldovei prin aceste locuri. Cele mai semnificative dintre ele, care fac direct referire la acest erbivor, sunt: cătunul(schitul) Zimbru cu legenda povestită de preotul Gheorghe Bârsan la 1 august 1928 și valea Bourului localizată pe actualul teritoriu al satului Bălăbănești.

Iată mai jos ce spune legenda preotului Gh. Bârsan:
“Stând de vorbă cu bătrânii cătunului Zimbru și cu cei din Bursucani povestesc cele ce urmează cu privire la înființarea schitului Zimbru.

De jur împrejurul satului, până hăt departe, se întindeau codrii uriași, nepătrunși de piciorul omului. În valea Zimbrului de azi se afla un lac mare în care creșteau stuhării și papură, iar împrejurul lacului se aflau zmărcuri(mlaștini adânci). Cum locuitorii din Rădești, (Tutova) umblau după vânat au dat peste o dihanie de fiară ce fugea de-I scăpăra copitele și tremurau frunzele codrului. Locuitorii din Rădești împreună cu Adamenii și Bursucănenii au îngrămădit fiara în valea Zimbrului de azi și cum fugea ca o săgeată, s-a înămolit în smârcurile lacului.

Prinzând-o au tăiat-o cu topoarele și cântărind-o a tras 95 ocale moldovinești.

De la acea fiară sălbatică (bour) s-a dat numele cătunului de Zimbru. Vechimea satului nu se cunoaște deși locuitorii mărturisesc că răzbunicii lor s-au așezat în acea vale înconjurată de dealuri mari din cauza Turcilor și a Tătarilor care veneau cu gând rău să-i jefuiască și să treacă tot ce întâlneau prin foc și sabie.” [Preot Gh. F. Bârsan, Bursucani – Covurlui, extras din periodicul eparhial Vestitorul 1 august 1928, editat de Consiliul Eparhial Galați (1926-1949)]

Beneficiile unei mici rezervații de zimbri la Bălăbănești

Fiecare proiect pe care o comunitate și-ar dori să-l realizeze și promoveze are la bază o analiză a beneficiilor dar și a costurilor generate de implementarea lui. Pentru moment vom ignora costurile care se pot determina precis în funcție de mărimea proiectului și etapizarea lui și, în rândurile ce urmează, vom arunca însă o privire doar asupra listei de beneficii și avantaje care pot apare la înființarea unei rezervații în zona Bălăbănești:

Crearea câtorva zeci de locuri de muncă în nordul județului o zonă cu șomaj extrem de ridicat, locuri de muncă sezoniere și permanente necesare construirii și întreținerii rezervației și a animalelor;

Dezvoltarea turismului rural prin punerea în valoare și a altor obiective locale la pachet cu proiectul rezervației de zimbri, cum ar fi: schitul Zimbru, mănăstirea Adam, biserica în stil tradițional moldovenesc din Bursucani, cabana Stroiu, cantonul Banciu, dealul împădurit Foișor (305 m) cel mai înalt din Galați etc.

Atragerea de investiții din fonduri publice și europene pentru infrastructură și dezvoltarea proiectului: reabilitatea și întreținerea la parametri acceptabili a drumului național DN24D și a celui județean Bălăbănești – Adam, împrejmuirea terenului aferent viitoarei rezervații, amenajarea traseelor de vizitare, construirea unui centru turistic etc;

Reducerea defrișărilor și furtului de masă lemnoasă printr-o mai bună supraveghere a zonei;

Protejarea altor specii de mamifere mici (veverinul, jderul de copac …) aflate pe cale de dispariție și a unor specii de arbori seculari, adevărate monumente ale naturii, de pe teritoriul comunei Bălăbănești și a localităților învecinate;

Limitarea braconajului și dezvoltarea unor programe ecologice pentru elevi și studenți;

Promovarea și desfacerea directă (eliminând intermediarii) a produselor ecologice locale – zona Bălăbăneștiului fiind extrem de căutată de apicultori și intreprinderile de valorificare a fructelor sălbatice și plantelor medicinale;

Reîmpădurirea râpilor, a terenurilor deteriorare și defrișate ilegal și punerea în valoare a terenurilor abandonate de proprietari prin cultivarea furajelor necesare întreținerii animalelor;

Dezvoltarea și consolidarea colaborării intercomunale între Bălăbănești și localitățile învecinate;

Zimbrii ar putea fi aduși gratuit din Europa(vezi cazul rezervației înființate la Vama Buzăului unde cele cinci exemplare au fost donate de preşedintele Organizaţiei Europene a Zimbrilor, Wanda Oleg, după ce reprezentanţii ADDJBv au contactat mai mulţi crescători de zimbri din Europa) sau de la alte rezervații din țară (vezi cazul rezervației de la Neaga-Bucşani din Dâmbovița, unde zimbrii ar putea fi împușcați deoarece au prea multe exemplare) care sunt deja suprapopulate eliminând parțial sau în totalitate costurile de achiziție ale erbivorelor.

Un alt avantaj semnificativ ar consta în faptul că locurile de muncă ar putea fi ocupate în totalitate de gospodari din zonă nefiind necesară o supercalificare ca în cazul altor investiții.

Ideea de proiect prezentată mai sus este doar un punct de plecare, proiectul în sine având nevoie de susținerea autorităților locale și județene, comunității și investitorilor particulari pentru a avea sorți de izbândă. Interesant este faptul că, luând exemplul comunei Vama Buzăului din Brașov, Bălăbăneștiul ar putea alcătui și susține un proiect similar accesând fonduri europene cu atât mai mult cu cât este membru GAL Covurlui.

Prezentare realizată de Florin Munteanu și prof. Nicolae Pământ