Capul şi trunchiul jderului de copac măsoară 44-50 cm; coada are 23-28 cm; greutatea masculului este de 1,2-1,8 kg iar a femelei de 0,8-1,4 kg. Are spatele cafeniu întunecat, botul roşcat, fruntea şi obrajii cafenii deschis. Laturile corpului şi abdomenul sunt gălbui, picioarele cafenii-negre, iar coada cafenie-roşcată. Buza superioară are mustăţi. Sub ochi, pe bărbie şi gât prezintă smocuri rare de păr tare. Iarna, blana este mai întunecata. Se întâlnesc uneori exemplare albe cu gâtul galben deschis.
Puii jderului de copac sunt neajutoraţi, se ridică greu în picioare şi timp de şase saptamâni sunt hraniţi exclusiv de mama lor. Masculul nu participă la creşterea puilor.
Jderul de copac este raspândit în toate regiunile păduroase din emisfera nordică. La noi, prin pădurile de foioase din lanţul carpatic, prin scorburile şi crăpăturile stâncilor, prin cuiburile părăsite de păsările răpitoare sau în cele de veveriţă. Se caţără cu uşurinţă pe copaci.
Jderul de copac se hrăneşte cu iepuri, şoareci, veveriţe, cu ouă, uneori fructe, miere de albine, insecte mari; distruge cocoşii şi găinuşele de munte.
Sursă: http://www.animalpedia.ro/jderul-de-copac/
Pe raza comunei Bălăbăneşti şi-n împrejurimi jderul de copac a fost văzut în următoarele locaţii: în nord-estul pădurii Brăieşti au fost observate zece specimene în anul 2001. Deasemeni în pădurea Tâmpa un exemplar a fost văzut în primăvara anului 2000. Între anii 1989-2000 mai multe specimene au fost vânate sau raportate în pădurile din comunele învecinate: la Drăguşeni(în pădurile Banciu, Stroiu, Motaş, Dealu Negru, Fundeanu), la Bălăşeşti în urma orgănizării unei partide de vânătoare în iarna 1996-1997, la Cerţeşti(în pădurile dintre comunele Cerţeşti şi Smulţi) două exemplare au fost vânate în 1993 alte şase în 1994(informaţii culese din lucrarea “Mamifere de pădure relicte în ocolul silvic Griviţa(Estul Românie), autori Sorin Geacu şi Constantin Loghin)”.
Leave a Reply