La 27 septembrie 1972, în satul Româneşti, judeţul Botoşani a murit „cu cântecul pe buze, soldat în linia întâi” Maria Lătăreţu. Numită pe rând Privighetoarea Gorjului, Crăiasa cântecului românesc, Prinţesa cântecului popular românesc sau Ella Fitzgerald a României, Maria Lătăreţu este una dintre cele mai autentice reprezentante ale cântecului lăutăresc oltenesc.
Maria Lătăreţu. Ultimul cântec, ultima zi (fragment)
„Era în octombrie 1939 când avea 28 de ani şi cucerise Bucureştiul cântând la restaurantul Dorul Ancuţei. Ea cânta cu o poftă şi o dăruire care îi cutremura pe ascultători şi nimeni nu ştia că fetiţa ei zăcea acasă în sicriu.
Povesteşte muzicologul Mihail Jora în memoriile lui: “La ieşire, mulţumindu-i şi luându-mi rămas bun de la ea, am zărit două lacrimi ce se prelingeau de pe faţa ei smeadă. Succesul Mariţei fusese atât de mare încât nu puteam tălmăci durerea ei. Mi-a murit ieri fetiţa şi mâine trebuie să o îngrop, mi-a răspuns ştergându-şi iute ochii.”
Pentru toti copii dispăruţi Maria Lătăreţu a compus cântecul “Lie, ciocârlie” o capodopera despre care mulţi cred că e o creaţie populară anonimă; este un bocet, e suferinţa ei de mamă rămasă fără de copii transpusă alegoric în jelania ciocârliei căreia plugul i-a stricat cuibul şi i-a ucis puii.”
Maria Lătăreţu a avut şase copii din care a supravieţuit doar unul.
Povestea Prinţesei cântecului popular românesc o puteţi urmări – AICI – într-un film documentar excepţional realizat de “Jurnalul Naţional”.
Film recomandat de echipa Xpress Bălăbăneşti
Leave a Reply