Din 1988, când echipa de seniori C.S.M. Dunărea Galați a câștigat Cupa României, Galațiul a mai ajuns doar o singură dată pe podium – un loc trei in aceeași competiție acum câțiva ani. A trecut mai bine de un sfert de veac si hocheiul gălățean abia respiră!
Unii au vrut să închidă porțile acestui sport și să schimbe destinația arenei de pe Coșbuc cum a fost cazul fostului președinte de tristă amintire Comănici; mulți s-au zbătut, dar pentru ei, hocheiul gălățean fiind doar o mască prin care se scurgeau fonduri în buzunarele apropiaților; alții au vrut să facă performanță dar nu au fost susținuți și nici nu au avut cu ce.
Juniorii și echipele de juniori s-au rărit de la an la an, juniorii mari, crescuți la Galați, au ajuns și ajung mereu în curtea Stelei iar seniorii rămași și cei aduși de la Miercurea Ciuc au jucau sezonul trecut din amintiri! Atât de cuminți și tăcuți au fost pe gheață că în februarie 2014 a ajuns Gheorghieniul (orășel cu o populație care nu umple stadionul Oțelul) să ne învingă cu 10-0! În mod normal la asemenea contraperformanță staful dehnic își dă frumușel demisia și se retrage la munca de jos. La Galați, ca și la naționala de fotbal – după modelul Pițurcă, calificare ioc … noi(antrenorii) rămânem toți pe post!
Și iătă-ne că am ajuns și în iunie 2014 când pare să răsară un pic soarele și pe bulevardul Coșbuc! Primăria Galați, anunță continuarea modernizărilor la patinoar oferind pentru prima dată un suport financiar decent echipei de seniori și echipelor de juniori.
Administrația clubului și unii sponsori au reacționat și s-ar părea că sunt premize să avem o echipă frumoasă și rezultate pe măsură sezonul ce vine. S-a stabilit un obiectiv îndrăzneț, extrem de greu de atins – câștigarea campionatului, s-au făcut câteva transferuri de la Gheorghieni și urmează după unele zvonuri instalarea la timona echipei a antrenorului finlandez Kari Rauhanen, urmând și aducerea unor jucători de valoare străini pentru a întări lotul. Surprize pot apare chiar și de peste ocean, sunt jucători canadieni de origine română care ar dori să îmbrace culorile echipei naționale de seniori și, de ce nu, cele ale clubului Dunărea. Totul depinde de seriozitatea celor implicați în relansarea hocheiului gălățean.
În ultima parte a acestui articol voi încerca să prezint beneficiile instalării tehnicianului finlandez, argumentând astfel afirmația făcută în titlul acestui material.
Primul lucru care îl constatăm dacă luăm la puricat lista antrenorilor gălățeni observăm că deocamdată nu avem tehnicieni cu experiență și rezultate la nivel de seniori. Cei care au fost nu au convins și nici nu au reușit să impună un stil de joc echipei. Mai mult, unii nici nu au ce căuta pe banca tehnică, aparțin unei ere demult apuse.
Al doilea lucru, evident, care îl poate observa orice fan din tribună este lipsa antrenamentelor tari, a disciplinei și a mentalității de învingători. Antrenamentele tari se fac cu specialiști care au un cuvânt de spus în hocheiul modern, hochei bazat pe viteză, inteligență în joc și dăruire totală. Disciplina în vestiar și pe gheață face parte din arsenalul de valori al leadership-ului echipei tehnice. Antrenorii așează echipa pe gheață și trasează în detaliu sarcinile și atribuțiile fiecărui jucător. Ei își aleg jucătorii pe care se pot baza din lotul pus la dispoziție și nu acceptă să li se impună cine joacă și cine nu! Dacă vrei disciplină și mentalitate de învingător pe gheață alegi un antrenor canadian, elvețian sau finlandez … și cum finlandezul Kari Rauhanen este deja la Galați așteptăm ca factorii de decizie să anunțe oficial instalarea lui la cârma echipei.
Un al treilea lucru pe care vreau să-l subliniez și care are o importanță colosală. Orice tehnician adus să conducă o echipă are nevoie de timp pentru a câștiga un titlu național. Nu-i poți cere să câștige titlul în primul an când știi faptul că lotul tău este destul de subțire; că juniorii care-i mai ai la dispoziție nu au experiență la seniori și nici la nivel de echipă națională; că cei pe care i-ai ajutat să ajungă jucători de națională ți-au trântit ușa-n nas și au semnat cu o echipă adversă. Brașovul după șase sezoane a reușit să smulgă titlul de campioană în meciul cu numărul șapte echipei din Miercurea Ciuc.
Titlul este un obiectiv îndrăzneț însă cel mai important este relansarea hocheiului gălățean. Kari Rauhanen poate fi personajul cheie al relansării hocheiului de performanță la malul Dunării. Dacă se dorește și va exista continuitate în doi-trei ani, cu Rauhanen pe bancă, Galațiul poate să joace cu trofeul pe masă finale ale campionatelor naționale atât la seniori, cât și la juniori. Antrenorii și jucătorii gălățeni vor avea ce învăța de la reprezentantul hocheiului finlandez și umilințe de genul celor de la Gheorghieni sau Miercurea Ciuc nu vor mai fi pe cartea de vizită a hocheiului gălățean și a orașului.
Să nu uităm, numai prin rezultate și valoare impui respect și te poți prezenta cu capul sus într-o competiție internațională. După eșecul accederii în Liga Mol, rămâne să demonstrăm că suntem o echipă valoroasă în Campionatul Național al României.
Autor: Florin Munteanu/Ottawa
Janosi Csaba says
Domnule Florin nu stiu daca dvs ati fost in Gheorgheni sau sa marit patinoarul la Galati dar cred ca ati exagerat putin. Eu stiu precis ca nu o sa umpleti tribuna niciodata la Galati cum e la Brasov ,Miercurea Ciuc si la Gheorgheni .Cu stima Janosi Csaba
Janosi Csaba says
P.S Nici s
tadionul Otelul cu locuitorii municipiului Gheorgheni