Se știe că o asemenea expresie este încărcată de înțelesuri ironice. Ei bine eu nu am nicidecum asemenea intenții, dar răsfoind paginile Xpressului acum pe iarna asta care stă cu ghioaga la ușă nelăsându-ne prea mult timp pe afară mi-am adus aminte de niște chestii.
Declicul s-a produs de la comentariile fie răutăcioase, fie admirative sau ironic amare legate de AVIONUL care a aterizat „La cruce”. Și ca să-mi precizez poziția, eu sunt de acord numai cu acele comentarii admirative. Admirație pentru efortul si spiritul liber chiar copilăresc (în sensul nevinovat al cuvântului) pentru cel care s-a ostenit la o asemenea isprava.
Păi ce credeți că e puțin lucru să deplasezi o asemenea “pasăre de fier” acum când nimeni nu mișcă un deget fără să primească ceva?
Dar să revenim la avioane și la amintiri legate de aeroplane cum li se spunea pe vremuri.
Să știți că la Bălăbănești au mai „aterizat” avioane și alta dată și întotdeauna i-au „fărmăcat” pe consătenii noștri despre care îmi place să cred că au cu adevărat vocația “zborului.” Iată doar un exemplu care îmi vine acum…„Managerul “ nostru de la Xpress dl Florin Munteanu nu a „zburat” tocmai în Canada? Și câți din Bălăbănești nu au „zburat” în cele “patru zări”..oameni de stat, militari de carieră, mânuitori ai condeiului, păstori de suflete și câți și mai câți… Chiar și pasagera prezență a unui avion poate înălța spiritul și aprinde ambiția unor copilași care în ghiozdanelele lor de astăzi, pot avea ,de ce nu “toiagul”de mareșal al unor mari oameni de mâine!
Ați auzit cu siguranță de acel loc între păduri care se numește (oare cum să-l scriu, că fonetic e unul și „scriptic” altul) …Misa (și să nu vă ducă gândul la Bivolaru) mă rog …avem Râpa Bourului…pădurea și mai sus pe platou adica la Misa, prin anii 1940 a aterizat din păcate forțat un aeroplan. După ce a făcut…par…par…pac pac ..toți țăncii de pe Deal printre care și mama, rămași cu gurile căscate de uimire au văzut cu ochii lor cum înspăimântătoarea pasăre de oțel a picat din cer.
Nu au mai stat pe gânduri și toți buluc pe drumul de lângă Râpa Hambarului, pe la Bourul, la deal au ajuns într-un suflet la aeroplan. Mama! … ce de-a ceasuri avea …și era așa ca un autobuz cu geamuri rotunjite …Aviatorul bietul, un pic năuc în rest era teafăr.
Apoi au venit …cine știe de unde domni mari care cu sătenii au desfăcut și cărat „pasărea măiastră “cu aripile frânte.
Asta a fost una … dar de familia Duda ați auzit? De nenea Sava lui Duda cel mai vestit veterinar din Bălăbănești și șapte sate de jur-împrejur (Dumnezeu să-l ierte că a trecut la cele veșnice) nu se poate să nu fi auzit. Ei, … mama lui nenea Sava, baba Chita cum o știa lumea, care era sora și cu bunicul Costică Balaban zis Ciuculeanul, avea un nepot cam „trăsnit” iertați-mi vorba proastă, nepot, …care ghiciți ce era …aviator!
Și nu era trăsnit din cauza că zbura cu avionul, numai că, zbura pe o aripă! Cum făcea și cum se înțelegea cu …copilotul să nu mă întrebați ca nu știu…nici măcar cum îl chema, nu mai știu… Important este că…a fost și că se învârtea, „priponit” de o aripă, cu avionul și mai arunca câte un pachet cu ale gurii în bătătura la tatâne-său, că era foamete mare pe atunci în timpul războiului.
Să nu credeți că mint, întrebați părinții și bunicii și o să vă confirme acest fapt.
Chiar si eu l-am prins în viață și-l priveam cu mare uimire și un pic de…sâială…că deh în toiul verii umbla cu o boneta de piele neagră pe cap de se uita lumea la el ca la urs. Și ce-i cu asta? Lui nu-i păsa de nimeni.
Pai cine s-a mai plimbat cu avionul călărindu-i aripile.
Mde, noi bălăbăneștenii suntem câteodata vedeți dumneavoastră, cam aerieni!
Aerieni oare sau…aerisiți la cap?! Păi nu cosătenii noștri din vechime au strunit vânturile și le-au pus la măcinat popușoi la minunatele mori de vânt ale Maximeștior?!
Asta este însă altă poveste pe care o las pe alta dată.
Sper să admiteți așadar că …prezeța avionului de „La Cruce” nu ne poate fi decât … familiară!
Cu respect, pentru trecut si oamenii care au fost, și cu deosebită considerație pentru oamenii inimoși de astăzi,
al dumneavoastră I. Bodia
Ion says
Cine cotrobăia şi chiar făcea percheziţie printre rafturile bibliotecii de la Căminul Cultural Bălăbăneşti?
Nu vă mai frământaţi mintea pentru aflarea unui adevăr petrecut cu cinci decenii în urmă deoarece in echipa de ,,percheziţioniştii,, era şi Ionel Bodea care avea obiceiul de a scutura de praf toate romanele poliţiste sau istorice de la acea vreme în care cenzura comunistă funcţiona la parametri maximi!
Frumos articol tragi-comic d-nule Ionel Bodea, dar oare câţi vor mai şi pricepe ceva din el şi câţi vor conştientiza efortul material şi nu numai făcut de părintele paroh Moraru prin aducerea acestui aparat de zbor intr-un sat de la trei-patru sute de kilometri depărtare?
Ieri am văzut copiii şi profesoriii care recuperaseră orele nefăcute din cauza nămeţilor, oare când se vor recupera şi orele de conştiiţă pierdute? Se pare că e deja un semn bun cu toate că acea şcoală nu a mai fost plină de pe vremea când tocmai noi eram copii, mulţumim pentru articol d-nule comisar rezervist Ionel Bodea şi mai aşteptăm şi alte articole!
s andi es says
as m ai aduga, fara suparare DL I. BODEA,,doi piloti care merita sa n ii amintim..este vorba de pilotul aviator BAICU .. CAZUT LA DATORIE IN AL DOILEA RAZBOI MONDIAL inmormintat in cimitirul bisericii SF.VOIEVOZI din com.Balabanesti si pilotul aviator NICU CODREANU angajat la AVIASAN Gl mort in conditii ?…….suspecte
s andi es says
oare a gasit ceva? sau cartile erau citite si trebuiau inlocuite stim noi cu care….noutati
Ion says
@s andi. A găsit foarte multe cărţi în special toate cărţile poliţiste a lui Haralambe Zincă, câţiva detectivi la modă pe atunci dar ….a găsit şi Setea lui Titus Popovici, pe atunci o rara avia! Ălea roşii la care te referi probabil, le-a găsit mult mai târziu atunci când a intrat în serviciu patriei şi partidului!
i bodia says
nici o suparare…pai nu spuneam eu ca Balabanestiul este un creuzet de sperante si un taram neexplorat de istorie…vezi pe maesrtul Sadoveanu in HANUL ANCUTEI….Neamul Soimarestilor de la Murgeni si alte alea…poate si “majurul’ Balaban ctitorul legendei….mai are ceva de spuys pentru viitorime!….
spartacus says
Acest avion ar trebui pus un suport si vopsit dar nu la mat ci la releu de televiziune de unde ar putea sa fie vazut de toata comuna si noaptea sa fie iluminat cu o instalatie electrica . Asa ar deveni un punct de atractie si nu ar mai trebui sa ne fie teama ca poate fi luate parti din el .
spartacus says
Pacat ca nu este un om care sa investeasca in acest avion si sa isi deschida un mic magazin langa el si asa ar imbina utilul cu placutul.Si am reusi sa ne promovam si noi comuna si noi .
s andi es says
foarte bina idee Spartacusule ,poate ca s ar gasi cineva,dar cred trebue multe acte in primul rind si in al doilea trebue ,,oleaca,,de publicitate asta pana nui cad aripele zburatorului
i bodia says
ce ai spune de o expozitie de picturi in aer libersi, de un “sobor” de coplilasi …care sa ia o lectie de acuarela asa pe la sf.,Imparati atunci cand Balabanestiul imbraca haina alba de …flori de salcami dupa cumi au randuiit stramosii sa fie …HRAMUL SATULUI…
Ion says
Poate vrei şi un bar deoarece în urma vizitării ,,locaşului de cultură,, vor fi toţi în aer! Propunerea pentru un mic atelier de acuarele e mai bună în natură, ….chiar dacă picturile unor copilaşi nu vor semăna cu natura şi copacii, ci chiar cu avionul!
LIVIU REBREANU says
Sa fim seriosi tineri din ziua de azi nu vor sa mai citeasca o carte dar sa mai picteze astea sunt ceva sf pentru ei .Acum la moda este sa asculte manele si sa stea pe internet .
nelutiu says
La mulţi ani domnule Ioan Bodea cu ocazia zilei onomastice a numelui de Sfântul Ioan Botezătorul, multă sănătate şi buicurii, iar dacă eşti bunic să-ţi trăiască şi nepoţii, să te bucuri de ei aşa măcar ca bunicul tău moş Ciuculeanu, un om deosebit pe atunci! Uite un remember dacă nu ai amnezie;
Doamna învăţătoare
Noi cu doamna preoteasă
Din ştiinţă câte-un gram
Învăţam în prima clasă
Prin anii şaizeci eram!
Doamna Chicoş ea era
Vrem să fie, azi nu este
Poate ne mai tempera
Dar ast-i altă poveste!
Domnul Bodea a venit
Să ne-ajute într-a doua
Noi cu-a patra-m nimerit
Simultane-n luna-noua!
Am avut ce învăţa
De la dascălii de-atunci
Unii azi s-ar răsfăţa
Să ajungă prin spelunci!
Cu deosebit respect un coleg de pe atunci care am luat şi eu premiul unu o mică broşură colorată cu nava cosmică sovietică şi pasagerul ei prima fiinţă care a zburat în Cosmos, căţeluşa Laika!
Mristi says
Am citit cu atentie sa vad daca scrie cineva de omul prin a carui eforturi a fost adus avionul acolo, la crucea din Balabanesti.
Mai important decat atat insa este, da, sa fie si intretinut/vopsit etc. Altfel sunt sigur ca in maxim 2 ani nu mai ramane nimic din el.
Florin says
Remarca dvs este corectă. Nu am scris mai nimic despre această persoană, dar pregătim un material(interviu) mai amplu despre “omul prin a cărui eforturi a fost adus avionul”. Îl vom publica până la sfârşitul lunii februarie. Articolul se va intitula “Din carlingă, în altar”, un titlu pe care numai profesorul Neculai Pământ putea să-l “născocească”.
Referitor la întreţinerea şi protejarea avionului, să sperăm că, în primăvară, Primăria Bălăbăneşti va ieşi din hibernare şi va finaliza aşa cum trebuie acest proiect. Însă tare mă tem că speranţele noastre sunt deşarte.