Fragment din Planul de Dezvoltare al Comunei Bălăbănești (P.D.C.B)

Comuna Bălăbănești la o analiză atentă este compusă din doi poli despărțiți, să spunem, de vechiul hotar dintre jud. Tutova și Covurlui, aflați la o distanță de 10 km unul față de celălalt. Polul spiritual sau polul sudic reprezentat de satul Bursucani și cătunul Zimbru și polul administrativ sau polul nordic reprezentat de satul de reședință Bălăbănești și de satul component Lungești.

Această simplă observație ne poate da o traiectorie de dezvoltare axată pe doi vectori – unul spiritual în jurul personalității Sf. Rafail și a schitului Zimbru, incluzând aici și mănăstirea Adam(Drăgușeni)  și un vector administrativ grupat în jurul tandemului școala Gheorghe și Maria Tașcă – patinoar Bălăbănești.

Ambii vectori de dezvoltare sunt esențiali și, cuplați la tradițiile seculare ale comunei și zonei, pot da un rezultat pozitiv pe termen mediu și lung  care să aducă venituri la nivel local prin crearea de noi  locuri de muncă, prin crearea de noi oportunități, prin sporirea interesului pentru activitățile școlare și sportive, prin încurajarea investițiilor diasporei etc. Aceste acțiuni ar conduce la o stopare a depopulării și  scoaterea  Bălăbăneștiului de pe harta sărăciei și anonimatului.

Dezvoltarea comunei Bălăbănești se poate pune în practică printr-o strategie pe termen mediu și lung care să îmbine tradițiile strămoșești(cu accent pe apicultură, pomicultură și viticultură) cu realizarea unor obiecte noi(patinoar, muzeu, asociație cultural-sportivă) care să aducă plus-valoare localității și zonei per ansamblu.

Ținând cont de faptul că, dintre toate localitățile din zonă, Bălăbăneștiul are cea mai bună infrastructură de comunicații din nordul județului Galați – peste 15 km de drum național(DN24D) cu trei noduri rutiere – La Camping(spre Rădești și orașul Berești, conexiune prin DJ242A și spre Adam, conexiune prin DJ254C), La Avion(spre Bălășești prin DJ251B),  La Românești(spre Lungești și localitățile Docăneasca și Docani din județul Vaslui prin drumul județean   și  2 halte feroviare(Bălăbănești, Lungești), nu se poate realiza un plan de  dezvoltare fără a integra în acest proiect  localitățile din imediata vecinătate: Bălășești, Rădești, Grivița, Drăgușeni, Vinderei, Vârlezi și mai ales a municipiului Bârlad.

 

Bălăbănești – comună api-turistică

Dacă Tuluceștiul a obținut statutul de stațiune turistică fiind singura din județul Galați, Bălăbăneștiul poate aspira la statutul de comună api-turistică și are șansa să se dezvolte printr-o strategie unică care să includă o combinație între îndeletnicirile și obiceiurile tradiționale și turismul rural inteligent canalizat pe trei vectori turism apicol, turism religios și turism sportiv.

Apicultura și turismul apicol

Bălăbăneștiul figurează pe harta națională a apiculturii ca o zonă cu potențial ridicat,  fiind căutat și apreciat atât ale apicultorii locali dar și de cei care vin în pastoral. Abundența pădurilor de salcâm și tei, flora diversificată și curțile înțesate de pomi fructiferi constituie o resursă perfectă pentru această îndeletnicire seculară a localnicilor, îndeletnicire  menționată inclusiv în marele dicționar geografic al lui Lahovari.

Această ocupație însă nu este suficient promovată și nu i se acordă atenția cuvenită fiind astăzi practicată totuși de consătenii care au găsit  în ea o sursă adițională de venit sau de către cei pentru care reprezintă încă o pasiune ancestrală. Autoritățile locale nu i-au dat importanța cuvenită deși prin mici programe europene au încurajat-o.

Bălăbăneștiul poate realiza foarte multe proiecte interesante în acest domeniu: turism apicol organizat pentru elevi dar și pentru cei ce vin în pastoral, program de inițiere în apicultură în cadrul școlii, un centru de desfacere al produselor apicole și nu numai, un program de creștere a suprafețelor împădurite, înființarea și diversificarea plantațiilor de plante melifere: rapiță, floarea soarelui, coriandru, lavandă, mătăciunea moldovenească, roinița, cătușnica, muștar, sulfina …, creșterea plantațiilor de pomi fructiferi etc.

Promovarea lăcașelor de cult și a turismul religios

Bălăbăneștiul – pământ ortodox,  este una dintre cele mai frumoase pagini din istoria noastră seculară. Nu întâmplător am ales acest titlu pentru o lucrare care sper să reușesc să o finalizez cu ajutorul și îngăduința Celui de Sus. Comuna Bălăbănești este casa celor trei mănăstiri dispărute Popești, Frumoasa și Hraina și a actualului schit Zimbru dar, și a celor patru biserici situate în satele componente – Bălăbănești(2) și câte una în Lungești și Bursucani.

Prima mențiune documentară a unui lăcaș de cult pe întreg teritoriul județului Galați este mănăstirea Popești,  popa Mirce(a), ce și-a dus veacul la Bălăbănești, fiind primul preot creștin ortodox al Galațiului menționat într-un document oficial. Și dacă mai adăugăm și faptul că Sf. Rafail de la Bursucani este  unul din puținii monahi ce a atins pragul sfințeniei, dacă nu singurul, din județul Galați atunci cu siguranță pământul nostru este binecuvântat de bunul Dumnezeu ca o răsplată pentru credința noastră milenară exprimată de miile de credincioși și sutele de monahi și monahii care au luat drumul acestor mănăstiri de-a lungul a mai bine de jumătate de mileniu de istorie. Cronicile mănăstirii Adam confirmă aceste lucruri, menționând prezența călugărilor bălăbăneșteni printre trăitorii acestui vechi lăcaș de cult.

Desigur v-ați întrebat deja care ar putea fi beneficiile includerii turismului religios în strategia de dezvoltare pe termen lung a Bălăbăneștiului. Părintele Arsenie Papacioc spunea, citez din memorie,  că trebuie să mai dăm și din aripi, să  nu mergem numai pe roate!  Ei bine, turismul religios, uneori fără să ne dăm seama,  este o formă de comuniune între noi românii. Iar dacă mulți gălățeni merg și vizitează mănăstirile din nordul Moldovei și din țară, de ce nu ar veni să viziteze și mănăstirile din nordul județului Galați, având în vedere că avem și noi o Icoană Făcătoare de Minuni la Adam, avem schitul Sfântului Rafail din cătunul Zimbru,  avem Popeștiul cel mai vechi petic de pământ ortodox al județului, atestat documentar la 1436, în timpul domniei fiilor lui Alexandru cel Bun, reper istoric important în istoria creștinismului gălățean  care nu este marcat nici printr-o troiță! Avem posibilitatea de a crea primul traseul turistic religios din județul Galați cu plecare de la Casa Memorială a Sf. Rafail din curtea bisericii din Bursucani și opriri la schitul Zimbru, mănăstirea Adam și mănăstirea Cârlomănești –  traseu 30 de km, care poate fi făcut într-o zi prin codrii seculari ai Adamului unde este situat și cantonul Banciu ca  posibil loc de popas.

Patinoarul din Bălăbănești – implementarea sporturilor de iarnă și a turismul sportiv

De ce insist atât de mult pe acest subiect când mai avem în comună vreo 150 de elevi, cu tot cu preșcolari.

Având ceva experiență în domeniu,  pot să afirm următoarele. Un obiectiv de acest gen aduce foarte multe beneficii comunității unde este amplasat. Văd asta cu ochii mei în zeci de comunități canadiene care sincer vă spun dispun, pe o rază de 30 de km dacă ne referim  strict la resursa umană, de o populație mult mai redusă.

De ce nu am ales un sport mai puțin costisitor sau mai popular?  Municipiul Bârlad aflat în apropiere și-a ales ca sport emblematic rugby-ul, având secții sportive și la: gimnastică(vezi sala de gimnastică Andreea Răducan), fotbal, arte marțiale, atletism și șah. Rădeștiul, vecinul nostru cu care am avut o istorie comună până în anul 2004, prin inițiativa domnului învățător, actual consilier județean, Cătălin Porumb a ales sportul național(oina) pe care l-am avut și noi la un moment dat în vedere. Autoritățile din Valea Mărului au ales fotbalul ș.a.m.d. Eu propun  patinajul(hochei și patinaj artistic) din două considerente principale: este un sport olimpic extrem de atractiv, unde avem specialiști și o experiență vastă la toate categoriile de vârstă și doi, patinajul este o mică industrie, care are capacitatea de a avea  un impact semnificativ asupra localităților mici și mijlocii. Rețineți aceste aspecte foarte importante.

Am să contabilizez, într-o formă un pic mai extinsă dar nicidecum completă, o parte din aceste beneficii pentru Bălăbănești  și întreaga zonă:

• Creștere semnificativă a numărului de elevi la școala Gheorghe și Maria Tașcă prin crearea a două clase cu profil de patinaj, acest lucru a fost experimentat la Școala nr. 31 din Galați acum câțiva ani cu un real succes(vezi proiectul Gladiators Galați) și va fi implementat din nou în viitorul apropiat la Școala nr. 33;
• O creștere a numărului de locuințe(case de vacanță sau locuințe renovate) cumulat cu creșterea taxelor la bugetul local;
• O nouă paletă de oportunități privind sectorul public și privat: cabinet stomatologic, serviciu de ambulanță, serviciu de pompieri, terase, pensiuni, firme de transport etc.
• Un semnal extrem de pozitiv pentru localitate și această zonă;
• Creștere a traficului având ca destinație localitatea Bălăbănești ceea ce poate duce la introducerea sistemului de transport local pe destinații și orare specifice;
• Descoperirea de noi talente în comună și localitățile limitrofe care pot reprezenta Bălăbăneștiul la nivel județean și național;
• Folosirea patinoarului pe durata întregului an pentru diferite activități sociale, culturale și sportive, mai ales pe timp nefavorabil;
• Încheierea de parteneriate cu instituții școlare din zonă și alte entități(cluburi, asociații, federații) la nivel național;
• Reducerea infracționalității și a abandonului școlar;
• Aducerea și formarea de specialiști în zonă;

(…)

Acesta este un fragment din Planul de Dezvoltare al Comunei Bălăbănești o lucrare mult mai amplă, din care am extras anumite propuneri de proiect care au fost prezentate  bălăbăneștenilor și autorităților locale prin intermediul revistei locale  Xpress Bălăbănești.

Dintre aceste propuneri amintesc: Proiectul de redenumirea a străzilor, drumurilor și a unor clădiri din Bălăbănești, Proiectul privind Centura de Ocolire a Localității Bălăbănești (C.O.L.B.) și a Traversei  Istorice Românești  (T.I.R.), Proiectul Patinoarului din Bălăbănești, Proiectul Asociației Comunale de Cultură, Educație și Sport – A.C.C.E.S. Vatra Bălăbănești și Proiectul instalării bustului lui Mihai Eminescu la Bălăbănești, ultimele două vor fi prezentate mai detaliat în săptămânile ce urmează.

Autor: Florin Munteanu

Am constat că anumite firme private din Galați care se ocupă cu realizarea de studii, planuri și strategii privind turismul gălățean și dezvoltarea județului, au preluat fără menționarea sursei și autorului fragmente întregi din Ghidul turistic al comunei Bălăbănești  și din alte pagini ale cotidianului Xpress Bălăbănești, prin urmare acest text nu poate fi preluat  de alte publicații, firme sau instituții decât dacă au acordul scris al autorului.