Secolele trecute au învățat oamenii să gândească liniar și dihotomic, în adevarat-fals. S-a ignorat astfel complexitatea realității și s-a trecut la experimentalism ca unica bază de confirmare a corectitudinii gândirii.
Ca o consecință secundară a acestui fapt, a venit epoca secolului 20, în care s-a încercat să se explice totul printr-un instrument unic de gândire. Noi am ajuns acum, datorită acestor mode cultural, la următorul paradox: toată lumea știe ce are de făcut, dar ceea ce face nu satisface pe nimeni:
– educația, destinată anterior dezvoltării personalităților, acum vinde diplome și dezvoltă memorii inutile pieței muncii sau societății;
– sănătatea, destinată prevenirii bolilor, acum vinde medicamente și produce boli gestionabile ce fidelizeaza consumatorul;
– băncile, destinate anterior sprijinirii sistemului economic, acum fac camătă;
– agricultura, destinată anterior hrănirii populației, acum ucide mediul natural prin produse chimizate și îmbolnăvește oamenii;
– construcțiile, destinate anterior bunăstării umane, acum distrug pădurile, producând dezechilibrarea ecosistemică și deteriorarea definitivă a acestei bunăstaăi, iar lista poate continua pe orice direcție de analiză.
Vedem astfel cum fiecare dintre direcțiile amintite – si altele, neamintite – creează contradicții paradoxale, periculoase unei stări normale, mai vedem cum “bitcoin” încearcă să ia locul monedei curente, însă tot fără a avea o acoperire în ceva palapabil. Aceste încercări noi nu conduc decât la crearea unor noi bule de criză ce se vor autogenera permanent, pana când una din două: ori lumea va gândi complex și conform unor sisteme de gandire naturale, ori lumea va ajunge la distrugere. Există și varianta a treia, în care o parte din oameni va ajunge la această gândire complexă și îi va vor ajuta pe ceilalți să-și depășească limitele.
Spun toate acestea în vederea analizei modelului de constituție a cetățenilor, care a fost construit astfel încât să asigure mecanismele complexe ce pot permite funcționalitatea statului în condițiile inițiale pe care le știm. Îmi dau seama că experiențele trecute vor zice că nu respectă forma și standardele oficiale. Dar ceea ce trăim în această perioadă nu mai respectă nimic din funcționalitățile necesare. Suntem totuși o țară mică, prin comparație cu orașul Tokio, de exemplu. Și totuși, orașul Tokio functionează, deoarece a fost planificat să funcționeze ca un organism viu, care respectă soluțiile naturii.
Pentru noi, această Constituție este marea șansă de a ne reveni, folosind priceperea fiecarui om, și de a redeveni un stat funcțional. Nu este suficient să ne adunăm împreună, ca să mișcăm ceva din loc, trebuie ca omul potrivit sa ajunga la locul potrivit. Și, acolo, sa faca ceea ce poate aduce cel mai mare beneficiu celorlalți și mediului natural în care trăim cu toții. Trebuie, mai ales, să ne deschidem mințile și sufletele și să vedem ce este bun în fiecare om și fiecare eveniment, nu numai ce este rău sau urât. Cu alte cuvinte să nu mai judecăm dihotomic, în bun-rău, frumos-urât, adevărat-fals, ci să vedem rolurile funcționale și echilibrele. Marea schimbare începe cu noi înșine. Dumnezeu să ne ajute să reușim!
Autor: Prof.Dr.Ec. FLORIAN COLCEAG
Sursa: www.certitudinea.ro
Ioan Corbu de la Hraina says
Adevarat si realist gandeste dl Colceag,cam asa stau lucrurile.Doamne ajuta sa ajungem sa votam acea Constitutie