Exploatarea gazelor de șist

„Goana după aur”: Războiul secret al conturilor grase cu oamenii mici

de Roxana Bucata și Oana Dan | Foto: Georgi Gruncharov 10-02-2012

 

Gigantul american Chevron se pregătește să extragă gaze de șist din pământul Moldovei, cu acordul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Afacerea pare un joc de șah cu sănătatea și viitorul localnicilor neinformați. E o poveste cu „investiții” și cuvinte pe care autoritățile se feresc să le pronunțe: poluare, cancer, sol distrus. O intervenție bulgărească ar putea fi salvarea.

În rezumat

Agenția Națională pentru Resurse Minerale a concesionat patru perimetre ce conțin gaze de șist companiei americane Chevron care va începe exploatarea acestor zăcăminte.

Activiștii de mediu contestă metoda folosită – numită fracturare hidraulică – din cauza efectelor negative asupra mediului și sănătații localnicilor (poluarea solului, apei și aerului).

Lângă Bârlad deja s-au încheiat lucrările de prospecțiune, tot ce îi mai trebuie concernului american pentru a începe extragerea este acordul de mediu.

Localnicii n-au fost însă informați asupra riscurilor forării în zonă. Iar activiștii români au aflat relativ recent, de la vecinii bulgari, care s-au mobilizat cu miile la proteste, determinând guvernul să impună un moratoriu asupra extragerii gazelor de șist.

În România, însa, cuvântul cheie este secretomanie: n-avem o lege specifică a gazelor de șist, perimetrele se concesionează prin clasicele acorduri petroliere, părți din contracte sunt secrete. Deocamdată nu știm cât va câștiga statul român din asta. Și nici Chevron. Compania poate exploata zăcămintele timp de 30 de ani, deși gazele de șist se epuizează după cinci ani.

Șefii Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) n-au călcat, probabil, în viața lor pe solul fertil din comuna Banca, județul Vaslui. N-au trecut nici pragul casei lui Alexandru Marcel și n-au stat niciodată de vorbă cu localnicii comunei moldovene. Și totuși, primii au decis în numele ultimilor, permițînd gigantului american Chevron să zgarme măruntaiele solului după gaze de șist și bani. La un capăt al poveștii se afla câteva semnături și 25 de milioane de dolari pe care americanii îi varsă, sub numele comercial de investiții, în România. La celălalt capăt, stă mirat Alexandru Marcel. Care a primit recent 300 de lei de la firma subcontractată de Chevron să ia mostre din pământul lui. El, vecinii, dar și mai-marii comunei, ușor cu globalizarea pe scările șubrede ale României profunde!, nu înțeleg prea multe. Dar nici nu pun întrebări. Localnicilor nu le-a spus nimeni de apa stricată, de pământul ruinat, de aerul greu și cele câteva boli care ar veni la pachet cu mirajul îmbarcat în cursa Panamerican către București. Deciziile s-au luat peste ei. La județ și la centru.

Rewind. Intervenția bulgărească

Anna Pelova (22 de ani), o activistă bulgară de mediu care studiază și locuiește la Londra, își amintește că pe 14 ianuarie zeci de mii de bulgari au ieșit în stradă să ceară guvernului de la Sofia interzicerea exploatării gazelor de șist. În aceeași zi, Anna s-a alăturat conaționalilor nemulțumiți, participând la proteste similare desfășurate în capitala Marii Britanii.

Efortul lor n-a fost în zadar. Peste patru zile guvernul a decis să oprească extragerea gazelor de șist. Activiștii au decis și ei ceva: să nu se oprească. Urmând exemplul britanicilor de la Frack Off (o organizație non-profit care se opune exploatării resurselor de gen), Anna și prietenii ei au înțeles că pericolul răsarea din nou peste Dunăre. În România. Lentoarea civică de aici i-a speriat. Nimeni nu protesta față de intenția gigantului american Chevron de-a căuta gaze în măruntaiele pământului românesc. „Vrem să-i facem pe români constienți de pericolul extragerii și exploatării gazelor de șist”, și-au spus atunci bulgarii.

Între timp, la Sofia s-a impus un moratoriu până la studierea exacta a riscurilor de mediu. „Dacă și România face asta suntem pe drumul cel bun pentru o interdicție generală în U.E.”, spune Anna Pelova, enumerând țările care au spus nu subiectului: Franța, Irlanda, Marea Britanie, Africa de Sud, plus 18 state americane. Activista a înființat, alături de alți conaționali care trăiesc în Londra, Inițiativa pentru o Bulgarie mai Bună. Mișcarea civică își propune să sporească implicarea cetățenilor în viața publică.

„Vrem să-i punem pe oameni în alertă”, susține Pelova, a cărei organizație a pornit deja pe Facebook un grup de discuții pentru ecologiștii români. Se cheamă „Nu vrem exploatarea gazului de șist în România” și are la momentul actual peste 2.500 de membri. Totuși, reacția societății civile din România este încă „subțire”. Miercuri, la un apel de dezbatere au raspuns doar nouă activiști. Vineri, la prânz, Partidul Verde din România a organizat o conferință de presă pe subiect, vicepreședintele formațiunii deplângînd lipsa de transparență a ANRM-ului și lipsa consultărilor publice.

Din Londra, la Banca via București

În Vaslui, însă, căutătorii de gaze se mișcă discret. Discret, dar cu spor. Comisarul-șef al Gărzii de Mediu Vaslui, Adrian Jecu, nu știe nimic oficial despre stadiul exploatărilor din zona Bârladului. Din discuțiile pe care le-a avut cu colegii de la Agenția de Protecție a Mediului, a aflat, însă, ca prospecțiunile s-au făcut deja, dar nicio firmă nu a depus deocamdată cerere pentru a obține acordul de mediu în vederea explorării și exploatării zăcămintelor. “Pot să vă spun că i-am văzut circulând pe tot teritoriul Vasluiului”, ridică din umeri comisarul-șef.

Peste ei a dat și Vasile Vânătoru, primarul comunei Banca, unde firma contractată de Chevron, S.C. Prospecțiuni S.R.L., a început căutarea de gaze încă din toamna anului trecut. “Ei au aprobare de la Consiliul Județean Vaslui, nu au avut nevoie de aprobarea noastră. Dacă de acolo le-a pus viza, ei n-au mai venit la Primărie. Și când te duci la cineva acasa, strigi la poartă, vezi dacă e acasă, nu-i acasă; așa și în comună – trebuie sa vii la primărie să vorbești cu primarul, dar n-au venit. M-am dus eu la ei și i-am intrebat ce fac, dar nu mi-au dat multe explicații”, spune primarul, care a aflat din presă ca proiectul ar fi nociv pentru mediu și oameni. “Dacă arheologul de la județ a pus viza…”, se scuză pentru o clipă, apoi completează puțin resemnat: „tot ce pot să fac eu e să lucrez la oameni, să văd ce au semnat, să le explic pericolul”.

„Nu ne rămâne decât să ne luam tălpășița”

Depozitul de explozibili pe care l-au înființat cei de la Prospecțiuni în localitate a băgat frica în săteni. “Nu știm mare lucru despre gazul de șist, dar se mediatizează că ar fi foarte dăunător”, spune o femeie care locuiește în satul Sălcioara și lucreaza la firma de creștere a păsărilor Vanbet din Banca. Nici ea, nici vecinii n-au fost vizitați de reprezentanții firmei de prospecțiuni.

Pe Alexandru Marcel, însă, l-au vizitat. El este chiar unul dintre proprietarii care au primit bani pentru a permite realizarea prospecțiunilor pe terenul său. “În toată valea au fost, au plătit oamenii să intre pe terenurile lor, nu știu cum îi cheamă, ce au găsit”, spune vasluianul, care a încasat 300 de lei în schimbul unor mostre de pământ.

Frica de ce-ar putea însemna proiectul s-a răspândit mai ceva ca o bârfa despre ultima escapada amoroasă, ajungând rapid la Bârlad, cel mai apropiat oraș. Ecaterina Hurdubaie, învățătoare în târgul provincial, a aflat din presa de posibilitatea că mai multe sate din imprejurimi să fie distruse pentru a extrage gazele de șist. “Nu sunt de acord să se facă așa ceva. Am înțeles că o să injecteze apă la 1.000 de atmosfere, iar România nu participa cu nimic, nici cu forță de muncă. Totul pentru 4% din gaze. Unul din baieții mei a studiat Geografia și mi-a explicat. Mi-a și zis <<mamă, nu ne rămâne decât să vindem tot și să ne luăm tălpășița>>”, se revoltă învățatoarea.

La 54 de kilometri de Bârlad, în reședința de județ, discursul e mai închegat. Autorităților li s-a transmis de la București ca americanii de la Chevron au preluat licența de exploatare de la firma Regal Petroleum. Mai exact, după cum explică Elena Caramalau, consilier în cadrul direcției Petrol din Agenția Națională pentru Resurse Minerale, s-a semnat „un acord petrolier pentru petrol, țiței, gaze condensate, gaze libere și gaze neconvenționale”. A.N.R.M. a mai dat și acorduri petroliere pentru trei perimetre din zona Dobrogei, documente aflate acum în circuitul de avizare prin hotărâre de guvern. Dacă va primi aprobarea, Chevron poate demara procedurile de explorare, dezvoltare și exploatare a resurselor. Concesiunile sunt pe 30 ani.

La Alexandru Marcel n-a venit nimeni cu o explicație așa de detaliată. El n-a înțeles ce cauta americanii în pământul moldovenesc. Lui și vecinilor lui ar trebui să li se spună că prospecțiunile constau în stabilirea tipologiei și mărimilor depozitelor dintr-o anumită zonă. Și asta într-un limbaj mai accesibil. Apoi, să li se explice despre faza de explorare care prezintă câteva riscuri, etapă în care sunt trasate conținuturile, permeabilitațile și posibilitățile de a extrage anumite substanțe din acele depozite. În final, să li se prezinte și riscurile asociate ultimei etape – exploatarea – ce constă în extragerea respectivelor gaze din adâncuri.

VID NORMATIV
Gaze nelegiferate

Exploatarea gazelor de șist, deși se realizează după o metodă foarte diferită de cea a hidrocarburilor, este inclusă sub umbrela acelorași prevederi legislative. „Nu exista pe site-ul A.N.R.M. nicio referire clară la gazele de șist. Nu pot să aplic legislația de la cărbuni sau țitei la gazele de șist pentru care am cu totul altă tehnologie. România nu are o legislație pentru gazele de șist”, explică Georgeta Ionescu, geolog, jurist si vicepreședinte al Partidului Verde, precizând că aceasta este o problema europeană, pe care legiuitorii de la Bruxelles și-au propus să o rezolve revizuind cadrul juridic din domeniu. „A.N.R.M. găsește temei în legea petrolului, când toată lumea spune că nu se aplica legislația clasică din domeniul hidrocarburilor”, adaugă Ionescu. Ecologista a aflat de intenția Chevronului de a exploata gazele de șist în zona Bârladului la începutul anului, de pe rețelele de socializare. Acolo unde subiectul a fost lansat și promovat de vecinii bulgari, uimiți că activiștii români au amorțit odată cu gerurile năprasnice.

Ca în multe alte situații, A.N.R.M. a „vegheat” și a decis în numele celor care plătesc taxe la buget, fără să solicite măcar opiniile autorizate ale societății civile. Minimizând, în plus, și riscurile de mediu despre care vorbesc studii de specialitate, dar și ONG-uri din afara României. Elena Caramalău, consilier la A.N.R.M., expediază scurt subiectul: Chevron ne va anunța în curând că nu există riscuri „prea mari” de mediu. Iar superiorii săi, care au semnat nota de fundamentare trimisă către Guvern scriu la capitolul „Impactul asupra mediului”, în același spirit autoritar, că acesta se va determina în conformitate cu prevederile legislației, fără să menționeze în ce etapă a proiectului se va întâmpla asta. Mai mult, A.N.R.M. dă asigurări, în același document, că în acordul de concesiune anexat contractului sunt stabilite toate aceste condiții de mediu. Respectivul acord, însă, este secretizat – compania Chevron invocând clauza secretului comercial – și nu va fi publicat în Monitorul Oficial odată cu contractul încheiat cu gigantul american. Mai mult, Caramalău subliniază calm că atât valoarea contractului, cât și cantitatea de resurse care vor fi exploatate sunt informații secrete.

Singurii agitați sunt vecinii bulgari care îi împing pe români la acțiune, în mediul virtual al Facebook-ului.

Problema viitorului guvern

“Am pornit acest grup pentru a sprijini acțiunile diverselor mișcări din România împotriva deciziilor guvernului”, explica Galin Mihalev, un artist bulgar de 34 de ani îndrăgostit de Vama Veche și de Asia, și un infocat activist de mediu. El a înființat practic grupul de discutii de pe Facebook împotriva exploatării gazelor de șist. Dacă valorificarea acestui tip de resursă este atât de nocivă pentru mediu, de ce guvernul român nu spune nu, pâna la elucidarea controverselor, așa cum a făcut cel bulgar? „Din cauza banilor! Marile companii de gaz și petrol înregistrate în SUA nu au voie să facă publică suma pe care o plătesc guvernelor locale pentru a obține permisiunea de a fora. Firește, o parte din acești bani merge direct la bugetul national, dar alte parți merg în conturile personale ale membrilor guvernului care încuviințează lucrările de exploatare”, explică bulgarul.

Fotografii de la multiplele proteste din Bulgaria găsiți pe site-ul lui Georgi Gruncharov.

Mai mult, riscurile de mediu legate de fracturarea hidraulică – singura metoda de extragere a gazelor de șist cunoscută și aplicată – devin realități de-abia peste câțiva ani de la începerea lucrărilor, susține Mihalev. „Așa că pică în răspunderea viitorului guvern”.

Două țări, un singur pământ

Chevron intenționează să foreze și în Dobrogea, iar în această regiune România și Bulgaria impart aceeași zonă de pânză freatică. Dacă apa din teritoriul românesc se poluează cu sute de chimicale toxice, apa Bulgariei poate fi infectată de asemenea, explică Anna Pelova. „Ca să nu mai spun că pământul Dobrogei este cel mai bun pământ agricol al Bulgariei”, continua ea, avertizând și asupra situației din Vrancea, unde se fac planuri pentru forari. Conform activistilor de mediu, vor fi afectate plăcile tectonice și asta poate cauza cutremure.

„Suntem două țări, dar pământul e unul. Problema voastra e și problema noastră, mai cu seamă că guvernul vostru în acest moment nu intenționează să interzică extracția gazelor de șist”, mai spune activista, subliniind că asta este o problemă globală care trebuie însă rezolvata local. Timpul, insa, se scurge in defavoarea oamenilor.

RISCURILE EXPLOATĂRII

Poluarea apei potabile și contaminarea apelor subterane
Poluarea solului cu substanțe toxice și radioactive folosite în procesul de extragere
Poluarea aerului
Risc ridicat de destabilizare a solurilor, ceea ce poate duce la alunecări de teren sau cutremure
Distrugerea florei și a faunei
Efecte nocive asupra sănătății oamenilor din cauza substanțelor chimice folosite în procesul de extracție și care pot cauza diferite boli (Sursa: organizația britanică Frack Off)

Pe scurt, despre gazele de șist

Gazele de șist diferă de cele convenționale prin faptul că sunt extrase din roci la adâncimi foarte mari, unde permeabilitatea este redusă. Pentru a le scoate este, deci, folosită o medota numită fracturarea hidraulică (fracking), foarte contestată de activiștii de mediu. Respectiva tehnologie constă în despicarea rocilor, în mod artificial, la adâncimi de 3-6 kilometri. În medie, 60 de milioane de litri de apa sunt injectate la fiecare lovitură în sol, sub o presiune imensă. Apa este amestecată cu substanțe chimice foarte toxice și cancerigene, cum ar fi benzenul și etilena, explică reprezentanții organizației britanice Frack Off. „De obicei amestecurile de substanțe chimice sunt un secret al companiei”, spun aceștia.

Gazul de șist eliminat din roca este extras prin tubul sondei. Problema este că jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran, fiind ulterior retrasă și turnată în iazuri, de unde exista riscul să se scurgă în apa subterană. Mai mult, în timpul acestui proces, cantități mari de metan sunt emise în atmosfera, producând efecte de seră mult mai dăunătoare decât dioxidul de carbon. Alte probleme constau în faptul că perimetrele de acest gen se exploatează cinci ani în medie, față de cele convenționale care pot fi exploatate timp de cateva decenii. În plus, forajele presupun folosirea unui număr mare de sonde (conform calculelor Agenției de Protecția Mediului din SUA, una din 20 de sonde este ruptă în cadrul acestui proces), dar și utilizarea unor enorme cantități de apă.

Costurile extragerii gazelor de șist sunt însă de cinci ori mai mari decât în cazul celor convenționale, ceea ce se traduce în prețuri mai mari de vânzare. Uimitor, directorul A.N.R.M., Alexandru Patruți declara recent pentru Hotnews.ro că redevențele pentru gazele de șist ar trebui sa fie mai mici decât pentru cele convenționale. „După ce că îmi poluezi apa, pe care apoi nici în agricultură nu o pot folosi, tu, stat, vii pe urmă și spui că nu vrei să câștigi nimic din asta”, se declara contrariată Georgeta Ionescu. „Cum au stat de sute, mii de ani neexplorate în solurile românești, aceste zăcăminte ar mai putea sta încă un deceniu să zicem, până găsim metode de exploatare prietenoase cu mediul”, conchide ea.

Apel la protest

Activistii bulgari din Londra, alături de câțiva români și cu ajutorul organizatiei Frack Off se adună sâmbăta, 11 februarie, la ora prânzului în fața Ambasadei României din Regatul Unit pentru a cere oprirea exploatarii gazelor de șist în România. Până acum, aproape 200 de oameni și-au anunțat prezența la protest.

Sursa: http://www.dela0.ro/

Notă. Acest articol a fost publicat cu acordul autorilor, Roxana Bucata și Oana Dan, cărora le mulțumim, în primul rând, pentru efortul depus în realizarea acestui material și nu în ultimul rând pentru deschidere și bunăvoința de care au dat dovadă permițându-ne să preluăm materialul integral pe site-ul nostru. Vă mulțumim și vă respectăm pentru curaj și atitudine. (echipa xpressbalabanesti)