200 de ani de la raptul Basarabiei din trupul Moldovei medievale de către Imperiul Rus reprezintă unul dintre cele mai triste evenimente din istoria noastră. Două imperii hrăpăreţe, dornice de a cuceri şi a subjuga noi teritorii – Imperiul Otoman şi Imperiul Rus – au împărţit în mod barbar Moldova.
Despre toate durerile şi suferinţele, de care a avut parte Basarabia pe parcursul celor 200 de ani de ocupaţie rusească, duminică, 12 mai, s-a vorbit în cadrul unei întruniri organizate în faţa Casei de Cultură din s. Cotiujenii Mari (în imagine).
Perioada de la 1812 încoace a reprezentat o etapă foarte dureroasă în istoria românilor basarabeni. Domnitorii Moldovei de la Dimitrie Cantemir încoace, socoteau Rusia un sprijin în lupta de a scăpa de Imperiul Otoman şi a deveni cu adevărat liberi şi stăpâni în ţara lor, dar au greşit amarnic. În urma tratatului de pace de la Bucureşti din 1813 asuprirea turcească s-a schimbat în Basarabia cu un jug şi mai greu, cel rusesc. Rusia ţaristă a impus populaţiei din Basarabia orânduirea sa şi nişte biruri de 3-5 ori mai mari ca cele turceşti, a înlocuit în învăţământ, biserică, relaţiile oficiale limba şi cultura băştinaşilor cu limba rusă, din care cauză basarabenii practic nu aveau acces la carte, cultură, ştiinţă. Generalul rus Longhinov, scria că ” Basarabia este o regiune barbară, unde oamenii fără vină sunt înăbuşiţi în închisori, prădaţi şi arşi de vii”.
Aceeaşi politică de deznaţionalizare, oprimare a basarabenilor a continuat-o, după 1940, Uniunea Sovietică, care a ocupat Basarabia. După războiul germano-sovietic, Basarabia s-a pomenit fără ieşirea la Dunăre şi judeţele Hotin, Cetatea Albă, Ismail, care au fost trecute nelegitim la Ukraina. Chiar şi acum, după 21 de ani de independenţă, noi, de facto, mai rămânem o provincie controlată de Moscova.
Duminică, Marin Lozovan şi Cătălina Ştefârţă, elevi în clasa a XII-a la liceul teoretic din localitate, au venit cu ample relatări privind perioada de ocupaţie rusească, au vorbit în mod convingător despre marea tragedie a Basarabiei.
Elevele clasei a VIII-a Ma-riana Rusu şi Elena Solomon au recitat cunoscuta “Doină” de Mihai Eminescu, poezia “Basarabenilor” de Alexei Mateevici şi “Rugăciunea către Duhul Sfânt al Adevărului pentru reîntregirea Ţării” de Vasile Ciubuc. Ansamblul “Ţărăncuţa” de la Casa de Cultură, condus de Raisa Leporda şi acompaniat de Vladimir Urschi au prezentat cântecele “Bucovină, plai frumos”, “Doina”, “Basarabia”, “La moarte la Ştefan Vodă”. Cântecele patriotice, dar şi cele interpretate de solistele Olga Urschi, Valentina Colin, Valentina Jovmir, Mariana Roga şi Ala Pavalencu au trezit emoţii deosebite publicului.
Autor: Ion Ghilaşcu, Cotiujenii Mari, Şoldăneşti
Surse: www.cuvintul.md şi www.1812.md
Leave a Reply