Bășcălia scriitorului cu penița pătată de cianură
De la Nistru pân la Tisa nu există „specialist” mai mare în exploatarea zăcămintelor de aur de la Roșia Montana, și mai nou a gazului de șist din zona Bârlad, decât acest jurnalist al vremurilor noastre, expert în zăcăminte românești. După ce, ca un finanțist și manager de proiect veritabil, a disecat pe toate fețele și dintr-un singur unghi cazul Roșia Montana, criticând lăcomia statului român și acțiunile ecologiștilor, domnul Ghilfazan, prost cunoscător al dialectului moldovenesc (în Moldova bătrânii satului folosesc termenul chicior nu pișor) a descoperit cu stupoare că la Bârlad „mămăliga explodează doar cu gaz de șist” (titlul articolului apărut pe blogul personal)!
Mai pe înțelesul tuturor, în concepția marelui scriitor cu penița pătată de cianură, mămăligarilor din zona Bârladului „li s-a nărăvit glanda eco”. Așadar în opinia domniei sale, noi care mâncam mămăligă de pe la mijlocul sec. al XVII-lea, ar trebui s-o lăsăm mai moale cu actele de bravură deoarece iubiții noștri „aliați Neito” de peste ocean, dacă nu-i lăsăm să ne injecteze izotopi radioactivi în apă și să ne stoarcă pământul de gaze, s-ar putea să ne ceară despăgubiri pentru că le-am furat patentul „Polenta”; patent cu nume italian care a fost la rândul lui „căpătuit”(aici în sensul de însușit pe căi necinstite – știm că vă place acest termen) cu praf de pușcă chinezesc de la amerindienii „mutați” în rezervații.
În relatarea lui Ghilfazan, care a descoperit geneza „hoției la români”(!!!), 3000 de răzeși (în realitate 5000) „s-au adunat “pi şientrul târgşorului, tulai”, pentru a ridica vocea în contră -sau incontro-ca nu mai ştiu co mo si cheamă – cotropitorilor de la Chevron”.
Finalul articolului scriitorului cu penița pătată de cianură este unul de banc! Bârlădenii s-au întors de la defilare „gălbejiţi, dar negazaţi, acasă la o porţie de barabuli batuşiti!”
Deoarece nu dorim să „urcăm” la nivelul talentului și dăruirii acestui iscusit cărturat, amintim domniei sale faptul că mămăligarii din „târgușorul” Bârlad și cătunele de răzeși din împrejurimi au dat României nume sonore în multe domenii de activitate: domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pictorul Nicolae Tonitza, academicianul Ștefan Procopiu, sculptorul Marcel Guguianu, gimnasta Andreea Răducan, Manolache Costache Epureanu prim ministru al României, Gheorghe Tașcă (n. Bălăbănești) academician – ministru de finanțe în guvernul Iorga, Stroe S. Belloescu (Grivița) filantrop, profesor și intelectual român, Paul Bujor (n.Berești) zoolog – membru de onoare al Academiei Române etc.
În încheiere, stimate domn Ghilfazan, noi mămăligarii din Bârlad vă dorim multă sănătate. Știind că subiectul Roșia Montana vă preocupă și macină gândurile, altfel nu ați scrie zeci de articole pe această temă, sperăm să vă realizați material, să aveți parte de o viață îmbelșugată, poleită în aur.
Noi, vom continua să citim catismele psaltirii rugându-ne să nu avem parte de vreo sondă pe lângă locuiță, un lac de acumulare cu fluide reziduale pe lângă lanul de porumb sau de apă contaminată cu gaz metan în casă. Așa suntem noi răzeșii din Moldova, mai săraci și mai apropiați de Dumnezeu. În același timp ne vom mobiliza mai bine și vom continua protestele cerând Guvernului României interzicerea exploatării gazului de șist prin metoda de fracturare hidraulică pe pământurile străbunilor noștri. Dacă doriți să nu mai explodeze mămăliga la Bârlad vă sugerăm să solicitați Chevron să vă monteze cel puțin o sondă de explorare în curte pentru a o ține mereu sub observație și a ne convinge și pe noi că mediul și stratele acvifere nu vor fi contaminate.
Cu respect,
Răzeșii din Moldova
Vasile Jeravăț
Leave a Reply