Claxonarii

Claxonarii reprezintă o nouă categorie socială apărută la Galați, acum aproape două decenii. Cine sunt ei și cum îi deosebim de ceilalți locuitori?

Aflați întotdeauna cu mașina în trafic, claxonarii sunt specimene grăbite de „business”. Timpul lor e mai prețios decât timpul tău, vehiculul lor e mai sofisticat și rapid, tu nu ai voie să greșești – el e perfect, la semafor tu ai două secunde să demarezi – el nu are răbdare nici să le numere, tu ai „Stop” – el are „Drum cu prioritate”, tu trebuie să cedezi trecerea – el, claxonând, te depășește pe linia de tramvai sau trecerea de pietoni, etc. Principala trăsătură a claxonarului este tupeul iar îndemnul lui adresat șoferului din față este – „Bagă-te mă -oule”, ceea ce ne conduce la ideea că claxonarul îl întâlnim întotdeauna într-o poziție dezonorantă, la coada -oului sau a partenerei lui. Fără a exagera, cu puțină imaginație atunci când un novice blochează traficul, mugetul artificial al unei cirezi ordonate de bovine zgâlțâie geamurile chioșcurilor și timpanele trecătorilor din cartier.

Gruparea claxonarilor este în continuă creștere, concomitent cu înmulțirea mașinilor cu aere și apariției Loganului. Deși sunt înnebuniți după sunetele muzicale lungi și înalte claxonarii au o cultură muzicală precară – fac play-back la volan după silabele lui Adi Miracol sau Vali Furtună. Un claxonar meditează doar atunci când unitatea CD lălăie manele. Încontinuu claxonarii sunt nemulțumiți, certându-se zgomotos între ei sau cu majoritatea participanților aflați în trafic. Frecvent utilizează expresii peiorative, epitete colorate, personificări abjecte la adresa celorlalți concurenți în trafic. Sunt momente când aglomerațiile îi inflamează atât de mult încât recurg la violență etalându-și cu mândrie și rapiditate bâtele de baseball deși nu cunosc nici regulile la oină.

Celebrul este cazul când un claxonar grăbit, întârziat de trafic, arunca-n stânga și-n dreapta cu ofense pestrițe ca mai apoi să observe prin fereastra larg deschisă că victima stigmatizată îi este soră. Blagoslovită rău, apostrofată îndelung și epuizată de sunetele stridente ce-i clătinau luneta, cu ultimile puteri, fără să conștientizeze, ea-i zâmbea innocent și continuu prin intermediul semnului de începător.

Din fericire la Bălăbănești nu avem prea mulți claxonari, căci nu există nici treceri de pietoni, nici semafoare, nici claxoane pe atelaje. Seară când cireada intră în sat câte-o bovină gălăgioasă își caută stăpânul amețit de tulburel sau câte-un claxonar din oraș grăbit de lăsarea întunericului, urlă prelung la bietele patrupede ce traversează asfaltul. Indiferente la avansurile claxonarului(-olui), bovinele-și continuă nestingherite ruta.

P.S. Cuvântul claxonar nu există în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, el fiind inventat și utilizat în textul de mai sus întrucât nu am identificat un sinonim care să exprime atitudinea incorectă a unor așa-ziși conducători auto. Desigur claxonul este o necesitate, dar utilizarea lui în alte situații decât cele indicate și prevăzute de lege provoacă disconfort atât celui atenționat abuziv cât și pietonilor. Poliția ar trebui să se auto-sesizeze și să intervină rapid.