Octombrie-Noiembrie 2009, Ottawa, Canada.
Telefonul sună. Educatoare de la grădiniţa lui Adrian îl cheamă de urgenţă pe prietenul meu să vină să-l ia acasă. Au fost identificaţi trei copii cu simptomele virusului H1N1 printre care şi Adrian. Spitalele şi clinicile din zona Ottawa-Gatineau sunt pline ochi de pacienţi. Demult nu se mai înregistrează numărul cazurilor. Sunt zeci de mii. Cazurile grave sunt spitalizate, ceilalţi sunt trimişi acasă. Îngrijorat, tatăl îşi urcă copilul în maşină şi porneşte spre Maniwaki, o localitate la 120 de km de Ottawa, în speranţa că poate consulta un specialist mai rapid. Ajuns acolo, constată acelaşi scenariu. Întră totuşi la medic printr-o cameră operativă unde câţiva asistenţi medicali echipaţi ca într-un laborator N.A.S.A. preiau cazul. Doctorul, bulgar de origine, examinează copilul şi-l trimite acasă. Îi explică că nu poate face nimic, sunt sute de cazuri similare care aşteaptă să fie testate şi diagnosticate. “Ţineţi copilul sub o strictă supraveghere şi încercaţi să-i faceţi testele în Ottawa” este sfatul specialistului. Copilul se comportă ciudat, mereu obosit, febră, nu are poftă de mâncare sau joacă, stă culcat în pat. A doua zi părinţii reuşesc să ajungă la spital în Ottawa. Cadrele medicale îl examinează atent, îi fac testele şi-l trimit acasă spunându-le părinţilor să aştepte rezultatele care vor veni în maxim o săptămână. În următoarele două zile Adrian se comportă la fel. A treia zi, se odihneşte mai mult dar dă semne de însănătoşire. E mai vioi, mănâncă, febra-i dispare. Următoarele zile aduc o schimbare majoră. Băieţelul în vârstă de cinci ani se comportă normal. Telefonic de la spital vin şi rezultatele testelor. Adrian este infectat cu H1N1, trebuie să meargă la clinică să fie vaccinat. Părinţii au rămas şocaţi. Îi transmit asistentei de la telefon faptul că copilul lor s-a însănătoşit şi merge la grădiniţă. Ambii părinţi nu au avut nici o problemă de sănătate până în prezent nici unul din ei nu şi-a făcut vaccinul.
Deşi vaccinul şi administrarea lui sunt gratuite în Canada, mulţi au renunţat iar o mare parte din clinicile operative s-au închis. Pe posturile de radio şi în presa scrisă densitatea ştirilor despre pandemia de gripă porcină a scăzut semnificativ. La sfârşitul lui noiembrie 2009 se vaccinaseră în jur de 20% din populaţia Canadei(33 de milioane). Costul dozelor şi al întregului process de vaccinare depăşise suma de 1 miliard de dolari canadieni. Au existat şi cazuri când doze de vaccin din anumite loturi au fost retrase de pe piaţă din cauza efectelor secundare.
Franţa a cumpărat fără nici un fel de transparenţă a tranzacţiilor mai multe doze de vaccin decât orice altă ţară din U.E. comparabilă ca număr de locuitori. Autorităţile franceze au anunţat suma totală cheltuită ridicându-se la 869 milioane de euro, însă multe agenţii şi publicaţii consideră că preţul este mult mai mare ajungându-se undeva în jurul a 2 miliarde de euro dacă se iau în consideraţie costul măştilor, al publicităţii şi al cheltuielilor exorbitante a campaniei de vaccinare.
Există şi ţări reticente acestor mega-campanii de vaccinare. Am putea exemplifica atitudinea Poloniei şi Finlandei în acest caz.
Wolfgang Wodarg, directorul departamentului de sănătate din cadrul Consiliului Europei, susţine că toate companiile farmaceutice au avut profituri de milioane de dolari de pe urma virusului AH1N1 iar campania de panică produsă a fost orchestrată de laboratoarele interesate în proclamarea pandemiei de gripă. Domnul Wolfgang Wodarg afirmă că gripa porcină nu e nimic mai mult decât o gripă normală iar decesele apărute sunt generate de gripa sezonieră clasică.
Citez: “Yes, it’s an altogether normal flu. It occasions only a tenth of the deaths caused by classic seasonal flu. All that mattered and all that led to the extraordinary campaign of panic we have witnessed is that it constituted a golden opportunity for lab reps who knew they’d make a mint should a pandemic be proclaimed.” – Wolfgang Wodarg Sursă: http://www.wodarg.de/english/3022481.html
Nu doresc decât să vă informez despre această situaţie decizia acceptării administrării vaccinului evident aparţine fiecăruia. Nu sunt specialist, însă după analiza mai multor cazuri consider că, indiferent de ţară, numărarea cu gura până la urechi de către anumite cotidiene şi instituţii a deceselor provocate de virusul H1N1 este o lipsă de profesionalism şi bun simţ. Pe când un “vaccin” mediatic care să împiedice accidentele rutiere? Ar fi mult mai util societăţii decât cel împotriva gripei porcine.
Acum celor care doresc să afle mai multe despre acest tip de “afaceri” le sugerăm să analizeze amănunţit şi cazul campaniei gripei din anul 1976 când, puternic susţinută de media prin reclame morbide, au fost vaccinate milioane de persoane în S.U.A. Rezultatul final a fost un eşec usturător.
Miercuri – 12 Ianuarie 2010/ Ottawa-Gatineau/ Florin Munteanu
Leave a Reply