Biblioteca fără nume

După cum ştiţi comuna noastră are adânci rădăcini în trecut fiind atestată documentar la 5 decembrie 1460. Cel mai de seamă cercetător al acestei localităţi, George-Felix Taşcă a lăsat moştenire bălăbăneştenilor şi celor ce îndrăgesc aceste locuri o serie de documente, cărţi, scrisori, propuneri de o valoare inestimabilă. Putem spune, parcurgând vastele cercetări ale domniei sale, că tot ce ne-a transmis în scris s-ar transpune cu succes într-o „Istorie a Bălăbăneştiului”. Dacă V.A. Urechia a editat numeroase culegeri de documente şi hrisoave, lasând posterităţii o „Istorie a românilor” şi o „Istorie a şcoalelor”, George-Felix Taşcă a scormonit şi adunat din arhive şi documente vechi trecutul Bălăbăneştiului, redându-l cititorul cu precizia unui chirurg.

Mai jos redăm o scrisoare, din anul 1985, adresată autorităţilor locale de cercetătorul George-Felix Taşcă cu prilejul aniversării a 525 de ani de la prima atestare documentară a satului.

Ca o paranteză, cu referire şi la unul din articolele publicate anterior „Bibliotecile din comună au nevoie de ajutor şi de cititori”, biblioteca centrală din Galaţi poartă numele „V.A. Urechia”. Poate s-ar cuveni ca biblioteca comunală s-o numim biblioteca „G.F. Taşcă”? Voi ce părere aveţi?

Către Comitetul Culturii şi Educaţiei Socialiste Bul. Republicii nr.90. – Galaţi

La 5 decembrie 1460 Ştefan cel Mare împreună cu Mitropolitul Teoctist şi cu peste 40 de mari boieri din Sfatul Moldovei au judecat la Bârlad Pricina lui Toma Dumitrescul cu Coste Tulbure pentru satul Româneşti de pe Jeravăţ, unde fusese jude Roman, de la care satul îşi tragea numele.

Mulţi istorici au considerat că acest vechi sat moldovenesc a dispărut între timp, dar profesorul ieşean G. Ciohodaru a stabilit în 1965 că satul Româneşti din 1460 este actualul sat Bălăbăneşti din Nordul judeţului Galaţi. Această aserţiune a fost reconfirmată în 1976, când a fost republicată menţionata carte de judecată a lui Ştefan cel Mare în prestigioasa cu legere de documente a Academiei Române „Documenta Romanae Historica”.

Semnatarul acestor rânduri a cules în decursul ultimilor 10 ani un număr mare de documente vechi privind satul Bălăbăneşti, strânse într-o lucrare intitulată „Răzeşii din Bălăbăneşti” şi propusă spre publicare încă din 1980 Comitetului de Cultură şi Educaţie Socialistă din Galaţi. După cum ştiţi, lucrarea nu a putut fi tipărită din lipsă de hârtie, aşa cum mi-au comunicat tov. Cazimir şi Ion Stanciu.

În lucrarea susmenţionată se află un destul de mare număr de documente, vechi şi inedite, descoperite de subsemnatul, în Arhivele Statului din Iaşi şi Bucureşti, din care rezultă în mod neîndoios că satul Româneşti şi-a schimbat numele în Bălăbăneşti, prin înmulţirea membrilor familiei Balaban, cu vechi înrudiri în istoria Moldovei, mergând până la descălicătorii din Maramureş.

Având în vedere că se împlinesc 525 de ani de la prima atestare documentară a acestui sat de ţărani liberi (răzeşi) care au dat ţării numeroşi oameni de frunte în cele mai variate domenii de activitate, propun să se sărbătorească această prestigioasă aniversare prin tipărirea unei plachete de 2-300 de exemplare a pricipalelor documente edite şi inedite care marchează continuitatea şi importanţa acestui sat.

De asemeni propun sărbătorirea pe linie culturală a acestei aniversări, spre mândria actualilor săi harnici locuitori.

Cu consideraţie.

George-Felix Taşcă, pensionar, Str. Alecu Russo 21, …., Bucureşti

Bucureşti, 14 octombrie 1985

Document transmis de d-l profesor de istorie Nicolae Pământ