Bălăbăneștiul este cunoscut cititorului ca „satul lui Neculai Isac” eroul lui Sadoveanu din povestirea „Fântâna dintre plopi”, căpitan de mazâli din Bălăbănești, ținutul Tutovei; este alintat de vecini cu apelativul „Picior de Paris” datorită mândriei oamenilor ce se trag din răzeșii de odinioară – străbuni curajoși, harnici, nesupuși marii boierimi; este cunoscut și apreciat de apicultori ca un „tărâm al mierii de salcâm” datorită preponderenței acestui arbore în pădurile din împrejurimi. Din decembrie 2011 Bălăbăneștiul a deveni cunoscut trecătorului ca „satul gălățean cu avion de vânătoare”, sau, vorba unui localnic, „satul cu avion de popas la sol”.
Trecând peste această scurtă și oarecum nostimă prezentare vă propun să identificăm împreună câteva locuri și obiective care ar trezi interesul celor ce ar dori să ne viziteze comuna. Am alcătuit o listă cu cele mai interesante sărbători și atracții turistice ale comunei Bălăbănești, listă ce se va transforma într-o broșură de promovare a comunei. Se poate ca din necunoștință să fi omis unele aspecte și locuri. Vă invit să corectați și să completați informațiile prezentate mai jos.
Așezământul Popești, de pe Jeravăț – locația celei mai vechi mănăstiri de pe teritoriul jud. Galați – „Mănăstirea preotului Mircea” (un doc. de la 1495 o menționează dispărută cu două generații înainte). Nu se cunoaște cu precizie locația exactă a acestui vechi sat răzeșesc și a mănăstirii – s-a păstrat doar denumirea, fiind atribuită unui teren agricol situat între satele Bălăbănești și Lungești.
Sărbătoarea Bălăbăneștiului (5 decembrie) – satul a fost atestat documentar printr-un uric din timpul domniei lui Ștefan Vodă de la 5 decembrie 1460.
Prăznuirea „Sfântului Cuvios Rafail de la Agapia Veche” (21 iulie) – acest eveniment de mare încărcare spirituală se desfășoară anual în satul Bursucani și cătunul Zimbru. Sfântul Rafail s-a născut în jurul anului 1560 – după unele izvoare, în satul Bursucani, fiind fiul unor părinţi virtuoşi şi de neam bun.
Sărbătoarea „Rămas Bun de la Vacanța Mare” – are loc anual în satul Lungești, cu o săptămână înainte de începerea noului an școlar. Elevii și profesorii școlii „Dumitru I. Ghimuș” din localitate, părinți și bunici se adună în locul numit „La Plop” și organizează jocuri și activități sportive. Sărbătoarea micuților se încheie cu tradiționalul foc de tabără.
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii – Adam” – situată la 7 km de Bălăbănești, în satul Adam, pe un deal cu o priveliște încântătoare. A fost construită de căpitanul Adam, bisericuța acesteia fiind sfințită în ziua de 14 octombrie 1652.
Schitul Zimbru – locație cătunul Zimbru, aflat la marginea satului Bursucani. Aparține de Mănăstirea Adam. Schitul a fost ctitorit în anul 1793, de catre ieromonahii Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca, județul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă și Iamandi. Biserica schitului poartă hramul „Sf. Gheorghe” şi „Sf. Rafail de la Bursucani”. Mențiune: cătunul Zimbru este locul de baștină al scriitorului Ion Zimbru.
Biserica ,,Sf. Arhangheli şi Sf. Cuv. Rafail” – situată în centrul satul Bursucani la DN-24D, com. Bălăbănești. A fost zidită din lut în anul 1845. Fosta biserică a schitului Zimbru și actuala biserică din Bursucani etalează „stilul moldovenesc din veacul al XIV-lea, cu planul basilical sau longitudinal, fără cupolă şi fără decoraţii externe, asemenea bisericilor «Sfântul Ioan» din Piatra sau «Nicoară» de la Curtea de Argeş”. Mențiune: curtea bisericii găzduiește mormântul prozatorului Lică Rugină.
Biserica „Sf. Nicolae” – locație zona Fundătură, sat Bălăbănești, a fost construită în anul 1831, alături de vechea biserică cu același hram, menționată în catagrafia din 1809 și avariată de cutremurul de pământ din 14 noiembrie 1829. Mențiune: cimitirul din curtea bisericii găzduiește locul de veci al celui mai renumit cercetător al istoriei satului, genealogul George-Felix Tașcă.
Cimitirul satului dispărut Miroasa – între satele Lungești și Rădești
Școala „Gheorghe și Maria Tașcă” – situată în centrul satului Bălăbănești, a fost inaugurată în septembrie 1935, este o construcției realizată sub îndrumarea prof. universitar Gheorghe. Gh. Tașcă, Ministrul de Finanțe în Guvernul Iorga, ce a respectat adlitteram testamentul tatălui său.
Fagul de la Miroasa şi plopul de la Lungeşti – doi arbori seculari, de la limita de nord a judeţului, propuși pentru a intra în categoria monumentelor naturii
Lunca Jeravățului – leagănul copilăriei fizicianului Ștefan Procopiu. La limita dintre județele Galați și Vaslui se mai poate identifica postamentul gării vechi Bălăbănești (era construită pe două nivele), gară bombardată și distrusă de sovietici în cel de-al doilea Război Mondial. Dealurile din spatele actualei gări erau împânzite de depozite de muniții ale armatei germane.
Izvoarele râurilor Pupezeni și Bălăbănești – locații Râpa Popii, respectiv pădurea din Valea Frumoasei
Dealul Foișor – cel mai înalt vârf (305 m) din județul Galați, la limitata dintre comunele Rădești și Bălăbănești
Zonele de agreement și recreere Valea Recii și pădurile Tâmpa – păduri de ștejar, fag, tei și salcâm populate cu exemplare rare de pârș de pădure cu coadă stufoasă sau veverin (Dryomys nitedula Pallas), jder de copac (Martes martes), pisică sălbatică (Felis silvestris), bursuc sau viezure (Meles meles) etc.
Avionul de „popas la sol” – Avion I.A.R. 93 de atac la sol, locație intersecție DN-24D (Galați – Bălăbănești – Bârlad) cu DJ-251 (Bălăbănești – Bălășești)
Din lista obiectivelor turistice mai putem aminti: Morile de vânt ale Maximeștilor dispărute între ani 1970-1980, schiturile Bălăbănești, Frumoasa și biserica veche din Lungești menționate documentar dar dispărute în negura timpului; tipuri de case cu arhitectură specifică ținuturilor Covurlui și Tutova; obiecte arheologice descoperite pe teritoriul comunei care în prezent se află expuse în muzeele din Bârlad, Vaslui și Galați; obiecte arheologice, cărți și documente care se află în colecții personale și nu am fost încă autentificate și studiate de specialiști.
Autor: Florin Munteanu
Leave a Reply