….. de ce Bălăbăneşti? De ce n-a rămas Româneşti? Era un nume legat de romani, Roma, parcă ne evoca pe noi românii, pe cei de la Roma, care au venit şi au ocupat Dacia.
Legenda spune : (Safta Roman de aici o cunoaște bine) – că a fost un oarecare Roman aici la Bălăbăneşti care avea o fata Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi a venit o invazie de tătari care i-au răpit fata – veneau călare câte 10,15 sau 20 ardeau, jefuiau, pustiau şi furau femei şi fete şi le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri, le transformau în bani. Întors acasă Roman află despre invazia tătailor și dispariția fetei. Se plânge Roman în stânga, în dreapta, promite mâna fetei celui ce o va salva,… Un tânăr argat (legenda spune un argat, dar documentele nu spun ca era argat, ci că era negustor de vite, om bogat) se învoieşte să scoata pe fata lui Roman de la tătari.
Acest negustor, pleacă cu o ceată călare, să prindă din urmă convoiul tătarilor format din cai şi căruţe, pândeşte iar noaptea o smulge pe Florica din căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti.
Bineînţeles Roman își ține promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, el devenind urmaşul boierului Roman.
Pe acest erou legendar, confirmat de documente nu îl chema Balaban, ci Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit porecla sau numele de Balaban deci nepotul lui Roman își câștigă numele Balaban.
Dar de ce Balaban? Balaban este un cuvânt turcesc, tătărăsc şi găgăuz. Poate ați auzit de găgăuzi sunt o populaţie tătară din sudul Basarabiei. Acest cuvânt – BALABAN – îl găseşti în dicţionarul găgăuz – roman, este adjectiv şi înseamnă mare iar în limba tătărească şi turcească este substantiv şi înseamnă urs, om mare sau namilă. Fiul lui Peche, a primit această poreclă – nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic și curajos fiind cel care a reuşit să facă isprava de care v-am povestit în legendă.
Balaban, fiul lui Peche, conștientizează pericolul unei noi invazii tătărăști deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului, pe ambele părţi și decide să retragă satul în pădure. Tătarii nu aveau curajul să intre în pădure, se temeau de întuneric. Balaban a zis: ”mutăm satul în pădure,, …. și l-au mutat unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa. ”El a avut zece copii (patru fete şi șase băieţi) care sunt atestați documentar, cunoaştem numele lor, şi din unul din ei mă trag şi eu şi mulţi din sală.”(Geo Tașcă) Prin creşterea populaţiei, prin înmulţire și relocarea altor familii așezarea din pădure unde Balaban s-a mutat devine Bălăbăneşti…,,
Geo Tașcă, Mai 1980, Școala generală Bălăbăneşti – fragmente din cuvântul de prezentare a lucrării ”Răzeșii de Bălăbănești”
Mulțumim domnului profesor de istorie Neculai Pamânt pentru informațiile trimise. Domnia sa ne-a trimis acest text. Deasemeni, domnul Pământ ne-a transmis și alte materiale interesante referitoare la Bălăbănești, care vor fi publicate cât de curând pe site-ul nostru. Textul a fost ușor modificat pentru ca relatarea de mai sus să fie cât mai cursivă.
Leave a Reply