La fereastră (Fata Morgana) – Marin Traian
Stam într-o zi la fereastra strada departe vuia
Stam obosit dus pe gânduri dar nici nu știu ce gândeam
Parca era frig afară, norii pe cer alergau
Nu știu era zi cu soare sau norii ploaie cerneau.
Pe drum trecea o fetiță
Cine era habar n-am
Dar știu c-avea o bentiță
De-un roșu ca de mărgean.
Deodată în clipa aceea totul mi s-a luminat
Și te-am văzut doar pe tine, tu cum erai altădat
Strada tăcuse deodată, timpul stătea-ncremenit
Când te-ndreptai tu spre mine, nu știu cum ai răsărit.
Clipele de altădată repede au revenit
Și amintirile toate deodată au năvălit
Mereu de-atunci la fereastra, bentița o tot aștept
Ea vine-odată cu fata ce-aduce soarele-n piept.
Leave a Reply