Despre prima atestare documentară a satului Bălăbănești
La 5 decembrie 2010 s-au împlinit 550 de ani de la prima atestare documentară a satului Bălăbănești. Cartea de judecată din 5 decembrie 1460 (Bârlad), consemnează în prezența domnitorului Ștefan Vodă, a mitropolitului Theoctist și a marilor de dregători ai curții domnești judecata prin care lui pan Ivașco îi sunt atribuite moșiile „anume Săseşti, pe Bârlad, şi Româneşti, pe Jeravăţ, amândouă părţile”.
Acest document care a dăinuit mai bine de cinci secole și jumătate este cel mai elocvent act oficial al satului Bălăbănești(Românești); moșia Românești situată în lunca Jeravățului, de o parte și de alta a pârâului, este astăzi parte componentă a extravilanului satului – fiind lipită de partea de nord a vetrei satului nostru.
Am dori să amintim cititorului că există și mențiuni mai vechi ale unor vetre de sat pe actualul teritoriu al satului Bălăbănești, cum ar fi Șușnești(1436) și Popești (menționat în anul 1495, mențiune însă care face referire la mănăstirea popei Mircea, de pe Jeravăț din timpul domniei lui Alexandru cel Bun și mai apoi a fiului acestuia Ștefan, lăcaș de cult dispărut la sfârșitul sec. al XV-lea după cum menționează însuși nepotul preotului Mircea). Istoricii și bătrânii satului au considerat, pe bună dreptate, uricul de la 1460 documentul de căpătâi al satului întrucât s-a demonstrat că vetrele celor două localități au fost foarte apropiate și la un moment dat datorită numărului mare de familii cu numele Balaban satul Românești dispare generând actualul Bălăbănești. G.F. Tașcă într-o „Scrisoare către urmași” din 4 iulie 1987 adresată profesorului Nicolae Pământ ne atenționa asupra faptului că, dacă putem demonstra faptul că Șușneștiul este un cartier al Bălăbăneștiului, „prima atestare documentară a satului Bălăbăneşti, nu ar mai fi în timpul domniei lui Ştefan cel Mare(1460), ci din timpul lui Ştefan fiul lui Alexandru cel Bun, deci cu 26 de ani mai devreme”. Documente noi descoperite în Arhiva Națională prezintă la jumătatea sec. al XIX –lea satele Bălăbănești, Românești, Șușnești, Popești și Bursuci ca sate vecine. Rămâne ca timpul și cei pasionați de istoria Bălăbăneștiului să dezlege aceste frumoase și interesante pagini din trecut ale satului.