• Contact
  • Publicitate
  • Echipa Xpress

Xpress Balabanesti

  • Noutăți
  • Bine ați venit!
    • Istorie
    • Ghid turistic
    • Rețete de la bunici
    • Album Foto
  • Educație
    • Gradinița
    • Unități școlare
    • Cohorta „Bogdan Vodă”
    • Biblioteca „G.F.Tașcă”
    • Căminul Cultural
  • Servicii publice
    • Sănătate
    • Administrație
    • Lăcașe de cult
    • Transport în comun
    • Diverse
    • Anunţuri
  • Destine
    • Eroi ai neamului
    • Veterani de război
    • Memorialul durerii
    • Personalităţi
    • Premianți și olimpici
  • Zona Xpress
    • Bălăbănești
    • Bălășești
    • Berești
    • Drăgușeni
    • Grivița
    • Jorăști
    • Rădești
    • Vârlezi
    • Vinderei
  • XPRESS-FM
    • Viața la țară
    • Sport și agroturism
    • Ion Zimbru
    • Daniela Gîfu
    • Nicolae Pământ
    • Ioan Bodea
    • Florin Munteanu
  • Ai noștri
    • Basarabia
    • Bucovina de nord
    • Bugeac
    • Transnistria
    • Timoc
    • Voievodina
    • Cadrilater
    • Diaspora

Istorie

Despre prima atestare documentară a satului Bălăbănești

La 5 decembrie 2010 s-au împlinit 550 de ani de la prima atestare documentară a satului Bălăbănești. Cartea de judecată din 5 decembrie 1460 (Bârlad), consemnează în prezența domnitorului Ștefan Vodă, a mitropolitului Theoctist și a marilor de dregători ai curții domnești judecata prin care lui pan Ivașco îi sunt atribuite moșiile „anume Săseşti, pe Bârlad, şi Româneşti, pe Jeravăţ, amândouă părţile”.

Acest document care a dăinuit mai bine de cinci secole și jumătate este cel mai elocvent act oficial al satului Bălăbănești(Românești); moșia Românești situată în lunca Jeravățului, de o parte și de alta a pârâului, este astăzi parte componentă a extravilanului satului – fiind lipită de partea de nord a vetrei satului nostru.

Am dori să amintim cititorului că există și mențiuni mai vechi ale unor vetre de sat pe actualul teritoriu al satului Bălăbănești, cum ar fi Șușnești(1436) și Popești (menționat în anul 1495, mențiune însă care face referire la mănăstirea popei Mircea, de pe Jeravăț din timpul domniei lui Alexandru cel Bun și mai apoi a fiului acestuia Ștefan, lăcaș de cult dispărut la sfârșitul sec. al XV-lea după cum menționează însuși nepotul preotului Mircea). Istoricii și bătrânii satului au considerat, pe bună dreptate, uricul de la 1460 documentul de căpătâi al satului întrucât s-a demonstrat că vetrele celor două localități au fost foarte apropiate și la un moment dat datorită numărului mare de familii cu numele Balaban satul Românești dispare generând actualul Bălăbănești. G.F. Tașcă într-o „Scrisoare către urmași” din 4 iulie 1987 adresată profesorului Nicolae Pământ ne atenționa asupra faptului că, dacă putem demonstra faptul că Șușneștiul este un cartier al Bălăbăneștiului, „prima atestare documentară a satului Bălăbăneşti, nu ar mai fi în timpul domniei lui Ştefan cel Mare(1460), ci din timpul lui Ştefan fiul lui Alexandru cel Bun, deci cu 26 de ani mai devreme”. Documente noi descoperite în Arhiva Națională prezintă la jumătatea sec. al XIX –lea satele Bălăbănești, Românești, Șușnești, Popești și Bursuci ca sate vecine. Rămâne ca timpul și cei pasionați de istoria Bălăbăneștiului să dezlege aceste frumoase și interesante pagini din trecut ale satului.


Subscribe


Aici puteți citi monografia!




January 2023
M T W T F S S
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  
« Aug    

Comentarii recente

  • Elena on Pagini in memoriam – Munca și cuvântul prof. Nicolae Pământ (I)
  • Observatorul on Pământ se întoarce-n pământ
  • Ioan B on Fragment din Planul de Dezvoltare al Comunei Bălăbănești (P.D.C.B)
  • Bogdan on La bal
  • Observatorul on Omul mândru

    Translate to:

    Powered by Google Translate.
Copyright © 2023 Xpress Balabanesti
Grafică și Administrare Web - Hello