A apărut volumul de debut al poetei Tatiana Scurtu-Munteanu

Cititorilor noştri am dori să le semnalăm apariţia volumului de debut al poetei Tatiana Scurtu-Munteanu, volum de poezie intitulat enigmatic „Paralelismul singurătăţii”.

Poeta Tatiana Scurtu-Munteanu este câştigătoarea a numeroase premii şi menţiuni ultima ispravă fiind adjudecarea premiului I la Concursul Naţional de Poezie „Dor de Dor”, Ipoteşti, 2013.

Dintre poeziile prezente în acest volumul am selectat trei pasteluri închinate satului colinar românesc , sat pictat în forme şi culoare a cărui frumuseţe şi mireasmă ne-a bucurat întotdeauna sufletele.

Ca o menţiune, poezia intitulată „Pe dealul miop” este o reverie a poetei trăită într-o plăcută zi de primăvără pe meleagurile Bălăbăneştiului.

Pe dealul miop

Te cerne cu fluturi pe grijile mele,
Ia-le în palmă şi zboară spre stele,
Mă prinde în horă cu floarea de crin,
Şi mă ameţeşte în gura cu vin.

Mă lasă a curge cu ploaia de mai
Şi mijlocu-mi strânge într-un evantai,
S-aşternem apusul pe dealul miop
Când suflul aleargă spre lună-n galop.

Să ţinem pe umeri cu braţe-amândouă
Covorul de iarbă cosită în rouă,
Solie de greieri cântând serenadă
Prin noi când topim rătăciri în livadă.

La râul Doamnei

Noaptea nu-şi doarme clipa niciodată,
Ea plânge cu vise peste sat,
O ancoră din stele aruncată
În revărsarea timpului buclat.

Pământul creşte-n umbra selenară,
Norii trag obloanele pe deal,
La râul Doamnei cântă o vioară
Şi clopotul cu sunet de cristal.

Potecile se-ascund în văgăuna
Căruntă cu flori de măr domnesc,
Luminile se-nchină câte una
Şi obosite-n somn se prăbuşesc.

Cununa doinelor de nea

Cununa doinelor de nea,
Pe tâmpla brazdelor ţesute
Cu mărgărit şi catifea,
Trezeşte holdele tăcute.

Ninsoarea cade în genunchi
Ca stelele în rugăciune,
Ferestrele într-un mănunchi
Se-aprind din bobul de tăciune.

Pământul – un tipar boem
Văzduhurilor despletite,
Inveşmântează un poem
Cu răzleţitele-i cuvinte.