Acest text este un extras(p.174-175) din lucrarea Vasluienii în războaie
Autori – Col. (rtr.) Constantin CHIPER și Lt. (rez.) și ing. Neculai URSU
Demn urmaş al plăieşilor de la Vaslui, care au luptat sub sceptrul marelui domnitor Ştefan cel Mare, în iarna anului 1475, în mlaştinile râului Bârlad, pentru a înfrânge armatele otomane care invadaseră Moldova, generalul de brigadă Ştefan Balaban a dus mai departe tradiţia bravilor săi înaintaşi, el luptând cu abnegaţie şi curaj la Mărăşeşti, în vara anului 1917, pentru oprirea armatelor Puterilor Centrale pe aliniamentul Galaţi – Nămoloasa – Focşani şi apărarea Moldovei, iar în vara anului 1944 conducând acţiunile de luptă ale Brigăzii a 6-a Infanterie la nord de orașul Roman, pentru a stăvili ofensiva trupelor sovietice dezlănţuită în zona Iaşi – Târgu-Frumos.
Biografia generalului de brigadă Ştefan Balaban este simplă şi proprie ofiţerilor care au îmbrăcat haina militară, dedicându-şi cei mai frumoşi ani propăşirii armatei și pregătirii contigentelor de tineri pentru a-şi apăra patria. Mai mult decât atât, generalul de brigadă Ştefan Balaban a luptat cu arma în mână în anii celor două mari conflagraţii mondiale.
Ştefan Balaban s-a născut la data de 20 aprilie 1890 în comuna Bălăbăneşti, judeţul Tutova, azi județul Vaslui. A copilărit şi a absolvit şcoala primară în comuna natală și apoi a absolvit 8 clase la Liceul „Gheorghe Roşca Codreanu”, din Bârlad.
În anii 1911-1913 a frecventat cursurile Şcolii Militare Ofiţeri Infanterie din Dealul Spirii, Bucureşti. La data de 1 iulie 1913 a fost avansat la gradul de sublocotenent şi repartizat în funcţia de comandant de pluton la Regimentul 12 Dorobanţi (infanterie teritorială) „Cantemir” din Bârlad.
În preajma intrării României pe făgaşul primei mari conflagraţii mondiale, ofiţerul a fost avansat la gradul de locotenent, la data de 10 mai 1916, și, un an mai târziu, ca o recomandare a meritelor avute în marile bătălii de la Porţile Moldovei, a fost avansat la gradul de căpitan, la data de 1 septembrie 1917.
După terminarea războiului a urmat, în anii 1923-1925, cursurile Şcolii Superioare de Război din Bucureşti (care fusese înfiinţată în anul 1889), și, după absolvire, ofiţerul a îndeplinit numai funcţii de stat major, în cadrul mai multor comandamente de infanterie. În acesta perioadă Ştefan Balaban a fost fost avansat, succesiv, până la gradul de colonel, în anul 1942.
Numit în funcţia de comandant al Corpului 6 Teritorial, colonelul Ştefan Balaban a organizat şi condus, de la 22 iunie 1941 și până la 25 februarie 1942, unităţile de instrucţie din garnizoanele judeţelor Sibiu, Alba, Făgăraş, Târnava Mică şi Târnava Mare.
La 25 februarie 1942 colonelul Ştefan Balaban a fost numit în funcţia de comandant al infanteriei la Divizia 1-a Fortificaţii. Înfiinţată la 20 februarie 1942, prin transformarea Brigăzii 1-a Fortificaţii, această divizie, comandată de generalul Gheorghe Gheorghiu, a primit misiunea de a asigura siguranţa şi paza în zona oraşului Odessa şi a limanului Nistru. În funcţia în care fusese investit, colonelul Ştefan Balaban s-a dovedit un bun organizator, cu un dezvoltat spirit de prevedere şi virtuţi de ofiţer de stat major.
În ziua de 1 mai 1943 Divizia a 6-a Infanterie Focşani, comandată de generalul Gheorghe Gheorghiu, avea în compunere următoarele unităţi militare: Regimentul 1 Infanterie Fortificaţii Focșani, Regimentul 27 Infanterie Bacău, Regimentul 1 Artilerie Fortificaţii Bucureşti, Regimentul 16 Artilerie Focşani şi Regimentul 4 Artilerie Fortificaţii Focşani. La această dată, colonelul Ştefan Balan a fost numit la comanda Brigăzii a 6-a Infanterie Focşani, subordonată Diviziei a 6-a Infanterie Focşani, brigada primind în subordine Regimentul 1 Infanterie
Fortificaţii Focşani şi Regimentul 27 Infanterie Bacău, cu care a asigurat paza litoralului Mării Negre, în sectorul ordonat.
În toamna anului 1943 colonelul Ştefan Balaban a fost avansat la gradul de general de brigadă. Comandantul Diviziei a 6-a Infanterie, generalul Gheorghe Gheorghiu, arăta în foaia de notare: „Ştefan Balaban a comandat mai multe grupări tactice în zona Odessa, dovedind a fi neobosit în înfrângerea dificultăţilor, ingratitudinei împrejurărilor în care a fost pus în lupta împotriva Moldovei în anul 1944, a comandat gruparea „Ştefan”, organizând în bune condiţii apărarea pe aliniamentul cuprins între râurile Moldova şi Siret şi localităţile Stolniceni și Boureni, până când Divizia a 6-a Infanterie a fost înfrântă de trupele sovietice, mult mai numeroase”.
După ce resturile Diviziei a 6-a Infanterie s-au refăcut și s-au contopit cu unităţile de instrucţie aflate în zona Crăieşti – Târgu Mureş, de la data de 5 octombrie 1944 marea unitate a continuat acțiunile militare de nimicire a grupărilor forţelor horthysto-hitleriste din Transilvania, luptând pe direcţia Szuca – Căpuşul de Câmpie – Silvaş.
Pentru o perioadă de timp, generalul de brigadă Ştefan Balaban s-a aflat la comanda Diviziei a 6-a Infanterie din Focşani, lui revenindu-i dificila misiune să contopească şi să organizeze unităţile de la partea sedentară a diviziei cu cele retrase de pe frontul din Moldova, să le introducă în dispozitivul ofensiv al Armatei a 4-a Române şi să le conducă în lupta de eliberare a localităților din Podişul Transilvaniei. Şi cu acest prilej, şefii ierarhici au avut cuvinte de laudă cu privire la măsurile adoptate de generalul de brigadă Ştefan Balaban: „În campania eliberatoare din Transilvania, generalul Ştefan Balaban a condus cu pricepere Divizia a 6-a Infanterie în luptele de pe Mureş şi Târnave, fiind grav rănit la observatorul de pe înălţimea cu cota 856 m, în ziua de 12 octombrie 1944”.
Luându-se în considerare devotamentul, curajul şi spiritul de sacrificiu dovedite din plin de generalul de brigadă Ştefan Balaban – în acţiunile de apărare a litoralului Mării Negre, în zona Odessa şi la nord de oraşul Roman, precum şi în timpul ofensivei desfăşurate în perioada septembrie-octombrie 1944, pentru dezrobirea zonei de nord-vest a Transilvaniei – acesta a fost distins cu Ordinul „Steaua României”, clasa a V-a, în grad de cavaler.
După o lungă spitalizare şi covalescenţă, generalul de brigadă Ştefan Balaban a lucrat în Marele Stat Major, până la 7 august 1946, când a fost trecut în rândul cadrelor disponibile. La data de 7 august 1947 a fost trecut în rezervă.
Generalul de brigadă Ştefan Balaban a trăit până la data de 31 mai 1962, la Focşani, când inima sa de brav luptător a încetat să mai bată. Abia împlinise vârsta de 72 de ani, din care 34 i-a dăruit armatei.
NOTĂ
- Arhivele Militare Române Piteşti, Fond DCI/1974, litera B, colonei, Curent 859.
Sursa: Vasluienii în războaie, Karta-Graphic, Ploiești, p.174-175, 2020
Autori: Col. (rtr.) Constantin CHIPER / Lt. (rez.) ing. Neculai URSU
Leave a Reply